Ghidurile ESC - Media Med Publicis

More documents

Recommendations

Info

pacemaker-ul la pacienţăi ce primesc medicaţie cronică optimă, care au o speranţă de viaţă rezonabilă cu un status funcţional bun timp de cel puţin un an. (Nivel de dovezi: C) Afecţiunile cardiovasculare sunt responsabile de cel puţin 40% din decesele pacienţilor cu insuficienţă renală în stadiul final, şi 20% dintre decese sunt subite. Aritmiile apar frecvent pe parcursul hemodializei şi chiar la 4-5 ore după aceasta. Pe parcursul acestei perioade statusul hemodinamic şi fluctuaţiile electrolitice în special ale potasiului, magneziului şi calciului joacă un rol crucial în declanşarea acestor evenimente nefavorabile şi ar trebui monitorizate cu atenţie. Sindromul de QT lung a fost evidenţiat ocazional, uneori fiind corelat cu terapia cu sotalol. 561 Factorii de risc ce predispun la aritmii ventriculare includ: HVS, hipertensiunea, anemia, disfuncţia cardiacă şi cardiopatia ischemică subiacentă. 562 Dintre acestea, s-a sugerat că tensiunea arterială sistolică şi disfuncţia miocardică ar fi cele mai importante cauze ale aritmiilor complexe. 563 Din păcate există puţine date în ceea ce priveşte identificarea şi tratamentul pacienţilor cu risc maxim. Accesul vascular restrictiv ar putea influenţa alegerea terapiei. 8.4.5. Obezitatea, dieta şi anorexia Recomandări Clasa I • Aritmiile ventriculare la pacienţii cu obezitate, anorexie sau care ţin dietă trebuie tratate în acelaşi mod ca aritmiile ventriculare la pacienţii cu alte boli, incluzând implantarea unui ICD sau pacemaker când sunt necesare. Pacienţii care necesită ICD trebuie să fie pe terapie medicamentoasă optimă cronică şi să aibă o speranţă de supravieţuire rezonabilă, cu un status funcţional bun timp de mai mult de un an. (Nivel de dovezi: C) Clasa IIa • Scăderea controlată în greutate la pacienţii obezi realimentarea atent controlată la pacienţii cu anorexie pot să reducă eficient riscul de aritmii ventriculare şi MSC. (Nivel de dovezi: C) Clasa III • Dietele prelungite, neechilibrate, cu calorii puţine, de semistarvare nu sunt recomandate, ele pot fi dăunătoare şi pot provoca aritmii ventriculare ameninţătoare de viaţă. (Nivel de dovezi: C) Tulburările de alimentaţie şi metodele prea rapide de corectare a acestora sunt asociate cu MSC. La indivizii supraponderali acest risc este în mod particular evident la cei cu obezitate severă care au o incidenţă de 40-60 de ori mai mare comparativ cu indivizii cu aceeaşi vârstă din populaţia generală. 564,565 Acesta este cel mai probabil legat de aritmii ventriculare care pun în pericol viaţa, dar modificările la nivelul sistemului de conducere la indivizi tineri obezi, victime ale MSC, au fost deasemenea raportate. 566 Anumite persoane obeze au intevalul QTc prelungit 567,568 şi studiile au aratat de asemenea o creştere a dispersiei intervalului QT la aceste persoane. 569 Cardiomiopatia întâlnită în obezitate (ex, cardiomegalia,VS dilatat şi hipertrofia miocitelor în absenţa fibrozei interstiţiale) are cea mai frecventă asociere cu MSC 92 şi acestă asociere poate să apară şi la indivizii normotensivi. 570 Complexele premature ventriculare sunt de 30 de ori mai frecvente la pacienţii obezi cu HVS comparativ cu pacienţii normoponderali. Complexitatea activităţii ventriculare ectopice se corelează cu diametrul diastolic al VS precum şi cu masa VS. 571 Apneea în somn poate juca un rol în geneza aritmiilor şi a insuficienţei cardiace la indivizii obezi. 572 Riscul de MSC la persoanele obeze poate fi redus semnificativ prin scăderea în greutate. Cardiomiopatia întâlnită la persoanele obeze este reversibilă cel puţin în stadiile inţiale ale bolii 573,574 ca şi majoritatea modificărilor ECG inclusiv alungirea intervalului QTc. 568,569,575 Strategia de reducere a greutăţii trebuie iniţiată la toţi pacienţii obezi cu risc, dar acesta implică o dietă hipocalorică bine echilibrată. Dietele prelungite, dezechilibrate, extrem hipocalorice, de infometare (în special dietele proteice lichide) au fost asociate cu aritmii cardiace şi MSC prin mecanisme variate. Astfel de diete trebuie evitate în special la cei cu anomalii cardiace subiacente. 576-580 Rata mortalităţii în anorexia nervoasă oscileză între 5 şi 20% în studiile raportate, dar rata reală este probabil în jur de 6%. 581 Până la o treime din aceste decese, inclusiv cele din perioada reluării alimentaţiei, se presupune că sunt de cauze cardiace dar nu există date precise asupra MSC. Perioadele prelungite de înfometare induc nu numai modificări anatomice cum ar fi atrofia celulelor musculare cardiace şi efuziune pericardică, 582 dar şi modificări ECG cum ar fi bradicardia sinusală şi alungirea inrevalului QTc, un efect care este probabil produs şi de prezenţa concomitentă a tulburărilor electrolitice. 582-584 De aceea MSC este cea mai frecventă cauză de mortalitate în aceste situaţii. Greutatea redusă, indexul de masă corporală scăzut şi scăderea rapidă recentă în greutate sunt cei mai importanţi factori predictori independenţi pentru alungirea intervalului QTc. 582 Majoritatea manifestarilor cardiace ale anorexiei nervoase sunt complet revesibile prin realimentare corespunzatoare. 582 „Sindromul de realimentare“ este caracterizat de complicaţii cardiace, neurologice şi hematologice declanşate de perturbări hidroelectrolitice întâlnite în timpul realimentării la indivizii cronic înfometaţi. 585 Complicaţiile cardiace ale acestui sindrom apar de obicei în prima săptămână de realimentare şi sunt tipic asociate cu grade severe de malnutriţie (mai puţin de 70% din greutatea ideală), 586 hipofosfatemie 587 şi nutriţie parenterală totală. 588 8.5. Bolile pericardului Recomandări Clasa I • Aritmiile ventriculare apărute la pacienţii cu boală pericardică trebuie tratate în acelaşi mod în care sunt tratate aritmiile la pacienţii cu alte boli, incluzând implantarea unui ICD sau pacemaker când sunt necesare. Pacienţii care necesită ICD trebuie să fie pe terapie medicamentoasă optimă cronică şi să aibă o speranţă de supravieţuire 39
ezonabilă, cu un status funcţional bun timp de mai mult de un an. (Nivel de dovezi: C) MSC poate să apară în timpul bolii pericardice datorită unor modificări patologice variate; acestea includ atât procesele constrictive cât şi restrictive, produse de traumatisme, inflamaţie, neoplazii, infecţii. Nu există dovezi care să arate o legătură specifică a aritmiilor ventriculare cu aceste boli. Cazurile de MSC la pacienţii cu boli pericardice sugerează că procesele hemodinamice primare (tamponada cardiacă, hernierea miocardului prin pericard) sunt responsabile de mare majoritate a MSC la aceşti pacienţi. 589-592 8.6. Hipertensiunea arterială pulmonară Recomandări Clasa III • Terapia antiaritmică profilactică nu este indicată în prevenţia primară a MSC la pacienţii cu hipertensiune arterială pulmonară sau alte boli pulmonare. (Nivel de dovezi: C) MSC este responsabilă de decesul a 30-40% din pacienţii cu HTAP. Apare mult mai frecvent la pacienţii cu HTAP primară decât la cei cu HTAP tromboembolică. 593 Pacienţii cu MSC au presiunea parţială a oxigenului mai mică. 594 MSC la pacienţii cu HTAP severă se pare că se datorează nu numai aritmiilor ventriculare presupuse ci şi disecţiei sau rupturii arterei pulmonare. 595,596 Aritmiile cardiace pot să apară şi ca rezultat al ischemiei. Dilatarea marcată a trunchiului arterei pulmonare poate fi cauza ischemiei miocardice datorită compresiunii pe care o poate realiza la nivelul trunchiului arterei coronare stângi. 597 Cateterismul cardiac este asociat cu o creştere a riscului de deces, incluzând FV documentată la acestă populaţie. 598 În afara pacienţilor cu HTAP, aritmiile ventriculare pot să apară la cei cu tulburări respiratorii în timpul somnului şi pot fi responsabile de MSC la pacienţii cu apnee în somn. 599 Nu a fost realizat nici un trial cu terapie antiaritmică profilactică la pacienţii cu HTAP sau alte afecţiuni pulmonare. Terapia antiaritmică nu este indicată pentru prevenţia MSC la pacienţii cu HTAP sau alte afecţiuni pulmonare. 600,601 În managementul aritmiilor asimptomatice la aceşti pacienţi trebuie folosită o bună judecată clinică pentru că pot fi expuşi efectelor proaritmice ale medicamentelor. Aceşti pacienţi pot fi expuşi la un risc înalt în timpul intevenţiilor chirurgicale, cum ar fi implantarea unui ICD. 8.7. Aritmii tranzitorii datorate unor cauze revesibile Recomandări Clasa I 1. Revascularizarea miocardică trebuie efectuată, când se impune, pentru a reduce riscul de MSC la pacienţii cu stop cardiac prin FV sau TV polimorfă în contextul ischemiei acute sau infarctului micoardic. (Nivel de dovezi: C) 2. Dacă dezechilibrele electrolitice nu sunt dovedite a fi cauzale, supravieţuitorii stopului cardiac prin FV sau TV polimorfă la care sunt descoperite tulburări electrolitice trebuie evaluaţi şi trataţi în acelaşi fel ca şi în cazul stopului cardiac fără anomalii electrolitice. (Nivel de dovezi: C) 3. Pacienţii care fac TV monomorfă susţinută în prezenţa unor medicamente antiaritmice sau a unor dezechilibre electrolitice trebuie evaluaţi şi trataţi în mod similar cu pacienţii cu TV fără dezechilibre electrolitice sau prezenţa unor medicamente antiaritmice. <strong>Med</strong>icamentele antiaritmice şi dezechilibrele electrolitice nu trebuie presupuse a fi singura cauză a TV monomorfe susţinute. (Nivel de dovezi: B) 4. Pacienţii cu TV polimorfă ascociată cu alungirea intevalului QT datorită medicamentelor antiaritmice sau altor medicamente ar trebui sfătuiţi să evite toate medicamente asociate cu alungirea intevalului QT. O listă cu asemenea medicamente poate fi găsită pe pagina de internet www. qtdrugs.org şi www.torsades.org (Nivel de dovezi: B) Mortaliatatea supravieţuitorilor unui stop cardiac este mare chiar şi atunci când cauza iniţială pare să fi fost o anomalie tranzitorie sau corectabilă şi cea mai mare mortaliatate se datorează stopului cardiac recurent. 33,602 Majoritatea cauzelor reversibile sunt ischemia acută şi dezechilibrele electrolitice. Alte cauze potenţial reversibile ale stopului cardiac sunt efectele proaritmice ale medicamentelor antiaritmice. 603 Până în prezent nici un trial nu a evaluat efectele revascularizării miocardice asupra TV sau FV. Cu toate acestea studiile observaţionale sugerează că: • TV monomorfă susţinută la pacienţii cu infarct miocardic în antecedente este puţin probabil să fie influenţată de revascularizarea miocardică. 330 • Revascularizarea miocardică este terapia suficientă numai la pacienţii care au supravieţuit unei fibrilaţii ventriculare asociată cu ischemie miocardică atunci când funcţia ventriculară este normală şi nu există istoric de infarct miocardic. 604 Mortalitatea pe termen scurt (în spital) la pacienţii cu fibrilaţie ventriculară primară care complică faza acută a infarctului miocardic este înaltă. Cu toate acestea pacienţii care au supravieţuit spitalizării iniţiale dupa un infarct miocardic cu undă Q au o rată de supravieţuire aproape identică cu a pacienţilor fără FV în faza acută a infarctului miocardic. 605 Riscul scăzut pentru un stop cardiac ulterior pare să fie valabil numai pentru pacienţii cu infarct cu undă Q; pacienţii cu infarct definit prin creşterea biomarkerilor, fără să dezvolte undă Q au un risc semnificativ crescut de stop cardiac tardiv. 606,607 Ischemia tranzitorie determinată de spasmul coronarian poate determina TV polimorfă sau FV. 608 În asemenea cazuri tratamentul spasmului coronarian poate fi suficient pentru a preveni aritmia recurentă. 609,610 Spasmul coronarian poate creşte riscul de aritmii ventriculare şi moarte subită cardiacă. Dezechilibrele electrolitice incluzând hipopotasemia şi hipomagneziemia favorizează dezvoltarea TV la pacienţii predispuşi care primesc medicamente antiaritmice sau alte medicamente asociate cu SQTL. Cu toate acestea, hipopotasemia poate fi rezultatul stopului cardiac şi nu ar trebui considerată o cauză a acestuia, cu excepţia unor circumstanţe neobişnuite. 611 Corectarea 40
Page 1 and 2:
Ghiduri pentru intervenţii coronar
Page 3 and 4:
Sumar La pacienţii cu CI stabilă,
Page 5 and 6:
majore în AVERT: (i) nu e ste o co
Page 7 and 8:
la 5 an i este l egată d e progres
Page 9 and 10:
Tabelul 3. Cele trei trialuri contr
Page 11 and 12:
ând tromboliza cu PCI primar, au f
Page 13 and 14:
Evoluţia clinică pacienţilor tra
Page 15 and 16:
(19,2%) i . Trebuie re ţinut că p
Page 17 and 18:
2.3.8. Reducerea întârzierilor Pe
Page 19 and 20:
eficient ca şi Ti clopidina. C omp
Page 21 and 22:
versus 9,1 %). Aceste rezu ltate su
Page 23 and 24:
Tabelul 12. Studii randomizate cu i
Page 25 and 26:
utilizării stenturilor farm acolog
Page 27 and 28:
FFR pare altfel să fie metoda idea
Page 29 and 30:
Toţi diabeticii 22,9 7,2 16,0 5,2
Page 31 and 32:
Rc European Heart Journal doi:10.10
Page 33 and 34:
Preambul Ghidurile şi docum entele
Page 35 and 36:
sunt al ocate î ngrijirii in trasp
Page 37 and 38:
Killip I - f ără se mne de IC. F
Page 39 and 40:
valorilor c rescute ale pres iunii
Page 41 and 42:
Ecocardiografia cu stu diu Dopp ler
Page 43 and 44:
Recomandări Clasa I, nivelul de ev
Page 45 and 46:
8. Probleme medicale generale în t
Page 47 and 48:
mici de furos emid fa ţă de doze
Page 49 and 50:
pentru a rezolva aceasta problem a
Page 51 and 52:
creşterea ex cesivă a c onsumului
Page 53 and 54:
special la pacienţii cu presiuni d
Page 55 and 56:
A Ecocardiografie B Ecocardiografie
Page 57 and 58:
terapie, CPAP sau ventilaţie no ni
Page 59 and 60:
Bradicardia hemodinamic ventriculul
Page 61 and 62:
Oxitometria din cateter la nivelul
Page 63 and 64:
Recomandare clasa I, nivel de evide
Page 65 and 66:
10. Adams KF Jr, Zannad F. Clinical
Page 67 and 68:
complicating a cute m yocardial inf
Page 69 and 70:
nitroglycerin in patients with adva
Page 71 and 72:
223. Adams JE III, Sicard GA, Allen
Page 73 and 74:
Ghiduri ale Societatii Europene de
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Traducerea a fost efectuată de: Dr
Page 141 and 142:
A. Organizarea comitetului şi revi
Page 143 and 144:
Tabelul 1. Aplicarea clasei de reco
Page 145 and 146:
Clasa IIa (1) Pentru prevenţia pri
Page 147 and 148:
Clasa I (1) Pentru pacienţii cu FA
Page 149 and 150:
onă la pacienţii stabili hemodina
Page 151 and 152:
Figura 1. Tipurile de fibrilaţie a
Page 153 and 154:
A Activare focala B Multiple reintr
Page 155 and 156:
2. Conducerea atrioventriculară î
Page 157 and 158:
tibilitate familială pentru apari
Page 159 and 160:
Tipul IC se referă la clasificarea
Page 161 and 162:
Tabelul 4. Studii care compara stra
Page 163 and 164:
Consideratii speciale la pacientii
Page 165 and 166:
Tabelul 7. Agenti farmacologici adm
Page 167 and 168:
Tabelul 8. Factori de risc pentru a
Page 169 and 170:
Anticoagularea cu angenti antagonis
Page 171 and 172:
Figura 6. Terapia antitrombotica pe
Page 173 and 174:
Figura 7. Managementul pacientilor
Page 175 and 176:
Medicament a Amiodarona Tabelul 13.
Page 177 and 178:
in ordinea sugerata. Pe verticala e
Page 179 and 180:
administrarea a 600mg zilnic pentru
Page 181 and 182:
urmă par a beneficia mai mult de a
Page 183 and 184:
Tabelul 18. Tratamentul farmacologi
Page 185 and 186:
IC. Pacienţii ar trebui avertizaţ
Page 187 and 188:
ecurenţelor este mai puţin probab
Page 189 and 190:
alegere sunt disopiramida sau fleca
Page 191 and 192:
51. Ricard P, Levy S, Trigano J, et
Page 193 and 194:
fibrillation: the results of the Po
Page 195 and 196:
and Mortality on Dofetilide Study G
Page 197 and 198:
278. Crijns HJ, Van Gelder IC, Lie
Page 199 and 200:
mode and mode-switch algorithm. Cir
Page 201 and 202:
Cuprins Preambul...................
Page 203 and 204:
implicate în îngrijirea sănătă
Page 205 and 206:
Figura 1. Relaţia dintre disfuncţ
Page 207 and 208:
Figura 2. Algoritm de diagnostic al
Page 209 and 210:
însele nu oferă o estimare corect
Page 211 and 212:
3. evidenţierea unor relaxări ven
Page 213 and 214:
textul prezenţei fibrilaţiei atri
Page 215 and 216:
Variabilitatea frecvenţei cardiace
Page 217 and 218:
Tabelul 7. Stratificarea riscului
Page 219 and 220:
Tabelul 8. Obiectivele tratamentulu
Page 221 and 222:
Monitorizarea greutăţii Pacienţi
Page 223 and 224:
nivel redus (de exemplu 40-50% din
Page 225 and 226:
Tabelul 13. Dozele de iniţiere şi
Page 227 and 228:
Tabelul 16. Diuretice: doze (per os
Page 229 and 230:
Tabelul 18. Betablocante: dozele de
Page 231 and 232:
ficienţa cardiacă sau pentru a fi
Page 233 and 234:
Noul agent sensibilizant la calciu,
Page 235 and 236:
metrele ventriculare şi a ameliora
Page 237 and 238:
O serie de metaanalize recente au e
Page 239 and 240:
cazul pacienţilor cu disfuncţie a
Page 241 and 242: Deoarece insuficienţa cardiacă es
Page 243 and 244: • se adaugă spironolactona sau B
Page 245 and 246: 56. Khot Un, Jia G, Moliterno DJ et
Page 247 and 248: 133. Dutka DP, Olivotto I, Ward S e
Page 249 and 250: 208. Packer M, Bristow MR, Cohn JN
Page 251 and 252: Thorac Cardiovasc Surg 2001;13:459-
Page 253 and 254: 355. Tonkon M. A study of the effic
Page 255 and 256: Preambul Este important că medicii
Page 257 and 258: Ghidurile ACC, AHA şi ESC sunt dis
Page 259 and 260: Tabelul 3. Inconsecvenţe între Gh
Page 261 and 262: Pattern-urile epidemiologice au imp
Page 263 and 264: 2.2.3. Riscul dependent de timp Ris
Page 265 and 266: logice responsabile de MSC. Motivul
Page 267 and 268: 1,30-3,58) la 2,4 (95% CI: 1,70- 3,
Page 269 and 270: supravieţuitorii IMA sau rudele pa
Page 271 and 272: MADIT. 197 Oricum, aceşti paceinţ
Page 273 and 274: studiilor nearătând un avantaj cl
Page 275 and 276: Figura 2. Trialuri majore cu ICD. H
Page 277 and 278: dul ACC/AHA updatat în 2004 pentru
Page 279 and 280: suplimentară poate fi realizată l
Page 281 and 282: hemodinamică în SCA necesită tra
Page 283 and 284: descrise ca „torsadă de vârfuri
Page 285 and 286: defibrilator implantabil pentru a
Page 287 and 288: egulă în funcţie de severitatea
Page 289 and 290: semnificativ prognosticul, nefiind
Page 291: că medicamentoasă optimă şi car
Page 295 and 296: prezenţa TVNS poate fi mai specifi
Page 297 and 298: pacienţii sub 40 de ani este un fa
Page 299 and 300: Kearns-Sayre, distrofia Erb, atrofi
Page 301 and 302: între TVNS şi MSC, 25,766,768 de
Page 303 and 304: emoţiile sau efortul; totuşi trig
Page 305 and 306: • Implantarea defibrilatorului ca
Page 307 and 308: anţă pentru terapia medicamanetoa
Page 309 and 310: cardiomiopatiei induse de alcool. A
Page 311 and 312: precum şi a torsadei vârfurilor e
Page 313 and 314: loveşte adesea pacienţii vârstni
Page 315 and 316: mult în funcţie de durata episodu
Page 317 and 318: Unii inhibitori de protează Betabl
Page 319 and 320: Clasa IIa 1. Oprirea medicamentului
Page 321 and 322: locarea canalelor de sodiu şi răs
show all

Ghidurile ESC - Media Med Publicis

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?