Ghidurile ESC - Media Med Publicis

More documents

Recommendations

Info

cronice preexistente; injurie acut ă ca is chemia sau infarctul miocardic; disfunc ţii ale valvei aortice sau mitrale; tu lburări ale ritmului ca rdiac; tum ori ale cordului stâ ng. Patologi a extrac ardiacă in clude hipertensiunea seve ră, st ări cu de bit cardiac cre scut (anemie, tireotoxicoz ă), c ondiţii neur ologice (t umori cerebrale sau traumatisme). Examenul fizic al sistemului cardiovascular, inclusiv şocul ap exian, calita tea zg omotelor card iace, p rezenţa suflurilor, pre cum şi stetac ustica pulm onară pe ntru raluri fine sau wheezingul expirator ("astmul cardiac"), ajută la stabilirea diagnosticului de bază (principal). În ins uficienţa cardiac ă stâng ă retr ogradă pacien ţii trebuie trata ţi în prin cipal cu vasodilatatoare, şi suplimentar, cu diuretice, bronhodilatatoare şi narcotice, în fun cţie de necesit ăţi. Poate fi necesa ră pre siunea continuă pozitivă în căile aeriene (CPAP) sau ventilarea noninvazivă cu presiune pozitiv ă şi, în unele caz uri, intubaţie orotraheală şi ventilaţie invazivă. 3.2.3. Insuficienţa cardiacă dreaptă retrogradă. Sindromul de i nsuficienţă cardiac ă drea ptă apa re în disfuncţii pulmonare şi ale cordului drept, incluzând aici exacerbări a le bronhopneum opatiei cronice cu hipertensiune pul monară, sa u boal ă pul monară ac ută extensivă ( pneumonie masivă sau t romboembolism pulmonar), infarct acut al ventriculului drept, disfuncţii ale val vei t ricuspide (traumatice sau in fecţioase), şi pericardită acut ă sau s ubacută. Tre buie, de asem enea, luată în c onsiderare patologia avansată a c ordului stâng ce progre sează spre insuficien ţă cardiac ă dreapt ă, precum şi card iopatiile co ngenitale. Pato logia noncardiacă necardiac ă şi n epulmonară no npulmonară cuprinde (include) sindro mul n efritic/nefrotic şi ciroza hepatică. T rebuie avute în vedere şi tu morile secretate de peptide vasoactive. Prezentarea tipic ă este cu fatig abilitate, ed eme retromaleolare, sen sibilitate la n ivelul abdomenului superior (c ongestie hepa tică), disp nee (efuzi uni pleurale) şi distensie abdominală (ascit ă). Si ndromul complet este reprez entat de anasa rcă cu disfuncţie hepatică şi oligurie. Istoricul şi exa menul clin ic confirmă si ndromul de insuficienţă cardiac ă dr eaptă acut ă, i ndică di agnosticul bolii de bază şi ghidează explorările necesare următoare precum ECG, gaz ometria sang vină, D -dimeri, radiografia toracic ă, ec ocardiografia Do ppler, angiografia pulmonară sau examenul CT toracic. În i nsuficienţa cardiac ă drea ptă retr ogradă, exces ul lichidian este tratat cu diuretice, inclusiv spironolactonă şi une ori cu doze m ici (doz e di uretice) de do pamină. Tratamentul c oncomitent in clude an tibiotice p entru infecţiile pulmonare şi endocarită, blocante ale canalelor de calciu , ox id n itric şi pro staglandine pe ntru hipertensiunea p ulmonară p rimitivă, ant icoagulante, rtombolitice sau tro mbectomie p entru tromboembolismul pulmonar. 4. Fiziopatologia insuficienţei cardiace acute 4.1. Cercul vicios în insuficienţa cardiacă acută Numitorul comun în insuficienţa cardiacă acută este incapacitatea miocardului de a menţine un debit cardiac suficient pe ntru necesit ăţile circu laţiei p eriferice. Independent de cauza insuficienţei cardiac e acute, se activează un cerc vicios, care, dacă nu este corect tratat, conduce la insuficien ţă ca rdiacă cronic ă şi deces, a şa cum rei ese di n Fi gura 2 29-34 . Pent ru a s e ob ţine un răspuns ad ecvat la tratament, d isfuncţia m iocardică trebuie să fie reversibilă, lucru cu deosebire important în insuficienţa cardiac ă acut ă pr odusă de ischemie, miocard siderat sau hibernant. 4.2. Miocardul siderat reprezint ă di sfuncţia miocardică care apare după o ischemie prelungită şi care poate persista p entru scurt ti mp, în ciu da restab ilirii fluxului sangvin. Fenomenul a fost descris atât clinic 36 , cât şi experi mental. 35 M ecanismul di sfuncţiei este reprezentat de stressul oxidativ 37 , m odificări ale homeostaziei calciului, dese nsibilizarea c alciului din proteinele contractile 38 , ca şi prin preze nta factorilor deprimanţi ai f uncţiei m iocardului. 39 In tensitatea şi durata di sfuncţiei depi nde de severi tatea şi durat a injuriei ischemice. 36 4.3. Miocardul hibernant este definit ca afectare a funcţiei miocardice ca urmare a reducerii severe a fluxului sang vin cor onarian, de şi celulele miocardice sunt încă intacte. 40 Miocardul hibernant poate fi privit ca un mecanism adaptativ în vederea reducerii consumului de oxigen cu scopul prevenirii ischemiei şi necrozei ce urmează scăderii fluxului sangvin. 41 Miocardul hi bernant şi sid erat pot co exista. Miocardul hibernant se am eliorează în ti mp, o dată cu reinstituirea fluxului sangvin şi a oxi genării, în timp ce miocardul siderat păstrează proprietăţi inotrope şi poate răspunde l a stimularea i notropă. 36 Deoarece aceste mecanisme depind de durata afect ării miocardice, restaurarea rapidă a oxigenării şi a fluxului sangvin sunt obligatorii pentru reversibilitatea lor. 5. Diagnosticul insuficienţei cardiace acute Diagnosticul de i nsuficienţă cardiac ă ac ută se bazează pe evidenţierea s emnelor s i s imptomelor specifice sprijinit ă d e in vestigaţii co respunzătoare precum EC G, radiografia toracică, markeri bi ologici şi ecocardiografie Doppler (Fi gura 3). Pacienţii treb uie împărţiţi co nform criteriilo r d escrise an terior pentru disfuncţia sisto lică şi/sau d iastolică ( Figura 4) , şi conform ca racteristicilor in suficienţei cardiace (retrograde sau anterograde, stângi sau drepte). 5.1. Evaluarea clinică Este i mportantă aprecierea clinic ă a circula ţiei periferice, umplerii venoase şi temperaturii periferice. Umplerea ve ntriculară dreapt ă în in suficienţa cardiacă decompensată poate fi evaluată bazându-ne pe presiunea ve noasă ju gulară. C ând venele j ugulare interne nu pot fi ev aluate (de ex. datorită val velor venoase), presiunea venoasă jugulară poate fi apre ciată la n ivelul ven elor ju gulare ex terne. Interpretarea 8
valorilor c rescute ale pres iunii ve noase centrale î n insuficienţa cardiac ă ac ută necesit ă aten ţie, de oarece aceasta poate reflecta sc ăderea complianţei venoase şi a complianţei ventricul ului drept chia r în prezen ţa unei umpleri inadecvate a ventriculului drept. Presiunea de um plere a cavităţilor stân gi este apreciată prin au scultaţia toracel ui, prez enţa ralurilo r umede l a ni velul câm purilor p ulmonare de reg ulă indicând presiune crescută. Confirmarea, clasificarea în funcţie d e severitate şi u rmărirea clin ică a congestiei pulmonare şi a rev ărsatelor pleurale tre buie făcute prin radiografie toracică. ICA suspecta Evaluare simptome si semne Boala cardiaca EKG/BNP/Rx Anormal Evaluarea functiei cardiace Ecocord/alte met imagistice Normal Normal Alt diagnostic posibil Anormal Evaluare IC prin ecocord Teste selectate. (angio, monitorizare hemodinamica, PAC) Evaluare tip si severitate Figura 3. Diagnosticul ICA Evaluarea functiei ventriculare FE a ventriculului stang FEVS redusa Disfucntie sistolica a VS FEVS prezervata Disfunctie sistolica tranzitorie Disfunctie diastolica Eroare in evaluare Alte cause de IC Eroare de diagnostic Figura 4. Evaluarea functiei sistolice in ICA Recomandare clasa I, nivel de evidenţă C. Subliniem di n n ou c ă, î n circum stanţe acute, evaluarea presiunilor di n cavităţile stângi poate duce la concluzii greşite, datorită evoluţiei rapide a stării clinice a pacientul ui. Trebui e efect uate palparea şi au scultaţia cardiacă pentru depistarea ritmurilor de galop atriale şi ventriculare (S3, S4). Ca litatea zgom otelor ca rdiace, prezenţa gal opului şi a sufl urilor val vulare su nt importante pe ntru diagnostic şi evaluarea clinic ă. Evaluarea gradului d e r ăspândire a p roceselor aterosclerotice prin demonstrarea absenţei p ulsului şi a prezenţei suflu rilor caro tidiene şi abdomin ale este adesea importantă, în special la pacienţii vârstnici. 9
Page 1 and 2: Ghiduri pentru intervenţii coronar
Page 3 and 4: Sumar La pacienţii cu CI stabilă,
Page 5 and 6: majore în AVERT: (i) nu e ste o co
Page 7 and 8: la 5 an i este l egată d e progres
Page 9 and 10: Tabelul 3. Cele trei trialuri contr
Page 11 and 12: ând tromboliza cu PCI primar, au f
Page 13 and 14: Evoluţia clinică pacienţilor tra
Page 15 and 16: (19,2%) i . Trebuie re ţinut că p
Page 17 and 18: 2.3.8. Reducerea întârzierilor Pe
Page 19 and 20: eficient ca şi Ti clopidina. C omp
Page 21 and 22: versus 9,1 %). Aceste rezu ltate su
Page 23 and 24: Tabelul 12. Studii randomizate cu i
Page 25 and 26: utilizării stenturilor farm acolog
Page 27 and 28: FFR pare altfel să fie metoda idea
Page 29 and 30: Toţi diabeticii 22,9 7,2 16,0 5,2
Page 31 and 32: Rc European Heart Journal doi:10.10
Page 33 and 34: Preambul Ghidurile şi docum entele
Page 35 and 36: sunt al ocate î ngrijirii in trasp
Page 37: Killip I - f ără se mne de IC. F
Page 41 and 42: Ecocardiografia cu stu diu Dopp ler
Page 43 and 44: Recomandări Clasa I, nivelul de ev
Page 45 and 46: 8. Probleme medicale generale în t
Page 47 and 48: mici de furos emid fa ţă de doze
Page 49 and 50: pentru a rezolva aceasta problem a
Page 51 and 52: creşterea ex cesivă a c onsumului
Page 53 and 54: special la pacienţii cu presiuni d
Page 55 and 56: A Ecocardiografie B Ecocardiografie
Page 57 and 58: terapie, CPAP sau ventilaţie no ni
Page 59 and 60: Bradicardia hemodinamic ventriculul
Page 61 and 62: Oxitometria din cateter la nivelul
Page 63 and 64: Recomandare clasa I, nivel de evide
Page 65 and 66: 10. Adams KF Jr, Zannad F. Clinical
Page 67 and 68: complicating a cute m yocardial inf
Page 69 and 70: nitroglycerin in patients with adva
Page 71 and 72: 223. Adams JE III, Sicard GA, Allen
Page 73 and 74: Ghiduri ale Societatii Europene de
Page 89 and 90:
Ghiduri ale Societatii Europene de
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Traducerea a fost efectuată de: Dr
Page 141 and 142:
A. Organizarea comitetului şi revi
Page 143 and 144:
Tabelul 1. Aplicarea clasei de reco
Page 145 and 146:
Clasa IIa (1) Pentru prevenţia pri
Page 147 and 148:
Clasa I (1) Pentru pacienţii cu FA
Page 149 and 150:
onă la pacienţii stabili hemodina
Page 151 and 152:
Figura 1. Tipurile de fibrilaţie a
Page 153 and 154:
A Activare focala B Multiple reintr
Page 155 and 156:
2. Conducerea atrioventriculară î
Page 157 and 158:
tibilitate familială pentru apari
Page 159 and 160:
Tipul IC se referă la clasificarea
Page 161 and 162:
Tabelul 4. Studii care compara stra
Page 163 and 164:
Consideratii speciale la pacientii
Page 165 and 166:
Tabelul 7. Agenti farmacologici adm
Page 167 and 168:
Tabelul 8. Factori de risc pentru a
Page 169 and 170:
Anticoagularea cu angenti antagonis
Page 171 and 172:
Figura 6. Terapia antitrombotica pe
Page 173 and 174:
Figura 7. Managementul pacientilor
Page 175 and 176:
Medicament a Amiodarona Tabelul 13.
Page 177 and 178:
in ordinea sugerata. Pe verticala e
Page 179 and 180:
administrarea a 600mg zilnic pentru
Page 181 and 182:
urmă par a beneficia mai mult de a
Page 183 and 184:
Tabelul 18. Tratamentul farmacologi
Page 185 and 186:
IC. Pacienţii ar trebui avertizaţ
Page 187 and 188:
ecurenţelor este mai puţin probab
Page 189 and 190:
alegere sunt disopiramida sau fleca
Page 191 and 192:
51. Ricard P, Levy S, Trigano J, et
Page 193 and 194:
fibrillation: the results of the Po
Page 195 and 196:
and Mortality on Dofetilide Study G
Page 197 and 198:
278. Crijns HJ, Van Gelder IC, Lie
Page 199 and 200:
mode and mode-switch algorithm. Cir
Page 201 and 202:
Cuprins Preambul...................
Page 203 and 204:
implicate în îngrijirea sănătă
Page 205 and 206:
Figura 1. Relaţia dintre disfuncţ
Page 207 and 208:
Figura 2. Algoritm de diagnostic al
Page 209 and 210:
însele nu oferă o estimare corect
Page 211 and 212:
3. evidenţierea unor relaxări ven
Page 213 and 214:
textul prezenţei fibrilaţiei atri
Page 215 and 216:
Variabilitatea frecvenţei cardiace
Page 217 and 218:
Tabelul 7. Stratificarea riscului
Page 219 and 220:
Tabelul 8. Obiectivele tratamentulu
Page 221 and 222:
Monitorizarea greutăţii Pacienţi
Page 223 and 224:
nivel redus (de exemplu 40-50% din
Page 225 and 226:
Tabelul 13. Dozele de iniţiere şi
Page 227 and 228:
Tabelul 16. Diuretice: doze (per os
Page 229 and 230:
Tabelul 18. Betablocante: dozele de
Page 231 and 232:
ficienţa cardiacă sau pentru a fi
Page 233 and 234:
Noul agent sensibilizant la calciu,
Page 235 and 236:
metrele ventriculare şi a ameliora
Page 237 and 238:
O serie de metaanalize recente au e
Page 239 and 240:
cazul pacienţilor cu disfuncţie a
Page 241 and 242:
Deoarece insuficienţa cardiacă es
Page 243 and 244:
• se adaugă spironolactona sau B
Page 245 and 246:
56. Khot Un, Jia G, Moliterno DJ et
Page 247 and 248:
133. Dutka DP, Olivotto I, Ward S e
Page 249 and 250:
208. Packer M, Bristow MR, Cohn JN
Page 251 and 252:
Thorac Cardiovasc Surg 2001;13:459-
Page 253 and 254:
355. Tonkon M. A study of the effic
Page 255 and 256:
Preambul Este important că medicii
Page 257 and 258:
Ghidurile ACC, AHA şi ESC sunt dis
Page 259 and 260:
Tabelul 3. Inconsecvenţe între Gh
Page 261 and 262:
Pattern-urile epidemiologice au imp
Page 263 and 264:
2.2.3. Riscul dependent de timp Ris
Page 265 and 266:
logice responsabile de MSC. Motivul
Page 267 and 268:
1,30-3,58) la 2,4 (95% CI: 1,70- 3,
Page 269 and 270:
supravieţuitorii IMA sau rudele pa
Page 271 and 272:
MADIT. 197 Oricum, aceşti paceinţ
Page 273 and 274:
studiilor nearătând un avantaj cl
Page 275 and 276:
Figura 2. Trialuri majore cu ICD. H
Page 277 and 278:
dul ACC/AHA updatat în 2004 pentru
Page 279 and 280:
suplimentară poate fi realizată l
Page 281 and 282:
hemodinamică în SCA necesită tra
Page 283 and 284:
descrise ca „torsadă de vârfuri
Page 285 and 286:
defibrilator implantabil pentru a
Page 287 and 288:
egulă în funcţie de severitatea
Page 289 and 290:
semnificativ prognosticul, nefiind
Page 291 and 292:
că medicamentoasă optimă şi car
Page 293 and 294:
ezonabilă, cu un status funcţiona
Page 295 and 296:
prezenţa TVNS poate fi mai specifi
Page 297 and 298:
pacienţii sub 40 de ani este un fa
Page 299 and 300:
Kearns-Sayre, distrofia Erb, atrofi
Page 301 and 302:
între TVNS şi MSC, 25,766,768 de
Page 303 and 304:
emoţiile sau efortul; totuşi trig
Page 305 and 306:
• Implantarea defibrilatorului ca
Page 307 and 308:
anţă pentru terapia medicamanetoa
Page 309 and 310:
cardiomiopatiei induse de alcool. A
Page 311 and 312:
precum şi a torsadei vârfurilor e
Page 313 and 314:
loveşte adesea pacienţii vârstni
Page 315 and 316:
mult în funcţie de durata episodu
Page 317 and 318:
Unii inhibitori de protează Betabl
Page 319 and 320:
Clasa IIa 1. Oprirea medicamentului
Page 321 and 322:
locarea canalelor de sodiu şi răs
show all

Ghidurile ESC - Media Med Publicis

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?