Ghidurile ESC - Media Med Publicis

More documents

Recommendations

Info

pe a elim inat reocluzia - toa te tipic surve nind la stenturile m etalice n eacoperite 24 . Prim ele rezultate dinr-un registru cu stent Cypher au fost încurajatoare 25 . Înainte de abordarea CTO trebuie să avem în minte posibilitatea riscului crescut al o cluziei ramului co lateral sau perforaţiei. (Recomandări pentru PCI la pacienţii cu CTO: IIa C). 2.1.2.2. PCI la pacienţi cu risc chirurgical crescut Trialul AWESOME 26 a testa t ipoteza c ă PCI es te sigură şi o al ternativă eficien tă la CABG (b ypassul aortocoronarian) la pacien ţii cu ischem ie refractară şi risc crescut pentru evoluţie nefavorabilă. Într-o analiză a unui su bgrup de paci enţi cu CABG anterior, prin repetarea CABG şi PCI rata supravieţuirii la 3 ani a fost de 73 şi resp ectiv 76% 27 . Pacienţii cu fun cţie ventriculară stîngă sever depreciată par a be neficia de pe urma revascularizaţiei p rin PCI, în p articular când ex istă evidenţă de viabilitate restant ă a miocardul ui dis funcţional. „Reg istrul aleg erii p acientului” a ev idenţiat c ă PCI este preferabilă faţă de CABG pentru mulţi pacienţi post-CABG 27 . Co ncluziile trialu lui AWESOME şi registrului sunt aplicabile de asem enea s ubsetului de pacienţi cu fracţie de ejecţie a ventriculului stâng scăzută (LVEFs) 28 . (Recomandări pentru PCI la pacienţi cu risc chirurgical crescut: IIa B). 2.1.2.3. PCI la pacienţí cu boală multivasculară şi/sau diabet zaharat La pacie nţii cu boală m ulti-vasculară şi m ulte caracteristici de risc c rescut, CABG a fo st asociat cu o supravieţuire mai bună decât PCI, după ajustarea pentru profilul de ri sc 29 . Diferenţele timpurii în costuri şi calitatea v ieţii în tre CAB G şi PC I, oricum, nu m ai au semnificaţie la 10 -12 an i de u rmărire la pacienţii cu boală m ulti-vasculară 30 . Decizia de a efectua reva scularizaţia leziunii vinovate sau revascularizaţie completă poate fi făcută pe baza evaluării individuale 31 . Deşi un trial o ficial, ev aluând valoarea PCI vs. CABG la diabetici, nu est e în că d isponibil, analiza fiecărui subgrup sau po st hoc, au ar ătat in variabil c ă evoluţia du pă PCI este m ai rea d ecât du pă CABG. În trialul ARTS 32,33 prin com pararea PCI c u chirurgia la pacienţii cu boală multi-vasculară rezultatul a fo st slab pentru diabetici în ambele braţe de tratam ent, dar chiar mai sl ab dup ă PCI. Dup ă 3 an i mortalitatea a fo st d e 7,1% în gr upul d e PCI şi 4, 2% î n cel de C ABG cu o diferenţă încă semnificativă în supravieţuirea fără evenimente de 52,7% la grupul de PCI şi 81,3% la grupul de CABG 33 . La pacien ţii cu bo ală multi-vasculară, PCI la cei cu 1 sa u 2 leziuni semnificative hemodinamic după cum au fost i dentificate de FFR 1 0%). Datele ini ţiale în u tilizarea sten turilor activ e farm acologic la LM neprotejat par promiţătoare 37,38 . (Recomandări de PCI la pacienţii cu stenoză de LM neprotejat în absenţa altor opţiuni de revascularizaţie: IIb C). 2.1.3. Stentare electivă sau de necesitate în CAD stabilă? Nu exist ă ni ci un du biu că sten turile sun t un elte valoroase în disec ţii care amenin ţă cu oc luzia vas ului sau, după rezultate nesatisfăcătoare după angioplastia cu balon. Î n general st enturile sunt s uperioare bal onului (BENESTENT-I 39 , STRESS 40 , REST 41 şi altele 42-45 ) pentru următoarele motive: • Fractura plăcii şi disecţia cauzată de angioplastia cu balon a re ca r ezultat frec vent o procedură pseudoreuşită şi o bţinerea unei l ărgiri lu minale in suficiente. • În tim p ce ocluzia acut ă l a 48 de ore după angi o- plastia cu balon nu este neobişnuită (până la 15% în prezenţa disecţiei reziduale severe), leziunile tratate demonsterază o m ai mare st abilitate acu tă şi sub - acută. • Rezultatele angiogra fice ce pot fi ob ţinute du pă stentare su nt pred ictibile in diferent d e co mplexitatea stenozei. • Pe ter men mediu-lung implantarea stentului are ca rezultat mai puţine ocluzii vasculare sau reocluzii şi rate mai scăzute de restenoză. Într-o m eta-analiză a 2 9 de t rialuri im plicând 9918 pacienţi, s tentarea co ronariană, c omparată cu a ngioplastia cu balon, reduce rata de rest enoză şi necesitatea repetării PC I cu apro ximativ 50 % 46 . O meta-analiză recentă 41 a arătat că stentarea este asociată cu reducerea mortalităţii com parativ cu angioplastia c u balon şi pacienţii, c ărora li s-a i mplantat sten t, au av ut un risc semnificativ mai scăzut de MACE când revasculariza ţia ţintă este in clusă ca şi en d-point 48 . B eneficiul st entării de ru tină este şi mai ev ident la co ronarele mici 49 . Un beneficiu sim ilar poate fi observat în cazul gra fturilor venoase de by pass (S AVED 50 , VENE STENT 51 ). Du pă implantarea de stent metalic neacoperit, evoluţia clinică 6
la 5 an i este l egată d e progresia b olii în al te seg mente decât leziunea stentat ă, care ea îns ăşi r ămâne relativ stabilă 52,53 . (Recomandări pentru stentarea de rutină a leziunilor de novo în coronarele native sau grafturi venoase de bypass la pacienţii cu CAD stabilă:I A). 2.1.4. Creşterea troponinei după PCI în CAD stabilă. Eliberarea troponinei este rel ativ comună du pă PCI şi asociată cu complicaţii procedurale, incluzând ocluzia arterelor co laterale, fo rmare d e tro mb, interv enţii p e grafturi v enoase, utilizarea mai multor sten turi şi fo losirea glicoproteinei IIb/IIIa 54,55 . La pacien ţii fără infarct miocardic ac ut, cre şterea tro poninei I dup ă PC I nu e predictivă p entru m ortalitate 56 şi cre şterea post -PCI de mai mult de trei ori decât normalul nu are risc sporit de evoluţie clinică nefavorabilă la 8 l uni 57 . O meta-analiză a 2605 pacienţi sugerează că folosirea unei valori limită joase d upă PCI n u se co relează cu cre şterea inciden ţei evenimentelor adve rse com pozite ( moarte cardiac ă, infarct m iocardic, CAB G, s au re petarea PCI as upra vasului ţintă) şi câ ţiva multiplii ai v alorii li mită pot fi mai adecva ţi pent ru predicţia ev enimentelor adv erse 58 . Într-un studiu recent, c hiar c reşterea tro poninei-I d e 5 ori peste normal nu a pre zis eve nimente dup ă ex ternare 59 . Di n ac est m otiv, în ceea ce priveşte cre şterea markerilor cardiaci periprocedurali, există tot mai multe evidenţe că doar creşterea CK-MB de mai mult de 5 ori normalul (şi nu orice nivel de creştere a troponinei I) se asociază cu o m ortalitate mai rid icată la u rmărire, în timp ce cre şterea u şoară a CK-MB (1 până la 5 ori normalul) este d in ce în ce mai mult p rivită ca şi u n eveniment obişnuit datorat procedurii cu mică relevanţă prognostică 56 . În rezumat PCI poate fi considerată o modalitate iniţială valoroasă de revascularizaţie la toţi pacienţii cu CAD stabilă şi ischemie întinsă obiectivată la aproape toate subseturile de pacienţi cu o singură excepţie: CTO care nu poate fi trecută. În studiile timpurii a fost un uşor avantaj pentru CABG din punct de vedere al supravieţuirii comparată cu PCI fără stentare. Adăugarea stenturilor şi a noilor terapii adjuvante au îmbunătăţit evoluţia după PCI. Decizia de a recomanda PCI sau CABG se va ghida după ameliorările tehnice în cardiologie sau chirurgie, experienţa locală şi preferinţa pacientului. În orice caz, până la proba contrarie, PCI trebuie folosită doar cu rezerve la diabetici cu boală multi-vasculară şi la pacienţii cu stenoză de LM neprotejat. Folosirea stenturilor farmacologic active poate schimba această situaţie. 2.2. Indicaţii de PCI în sindroamele coronariene acute fără supradenivelare de ST (NSTE-ACS) Recent <strong>ESC</strong> a publicat ghiduri de management general al sindroa melor coronariene acute (ACS) la pacienţi făra supradenivelare persistentă de ST 60 . Ghidul prezent se conce ntrează p e ro lul PCI în op timizarea m anagementului paci enţilor c u NSTE-ACS. Pacien ţii cu markeri serici crescu ţi [troponina (Tn-I, Tn-T) sau CK- MB] vor fi î n co ntinuare co nsideraţi ca a vând infa rct miocardic fără supradenivelare de ST (NSTEMI). 2.2.1. Stratificarea riscului în NSTE-ACS Importanţa stratific ării pacien ţilor cu an gină in stabilă (UA) sau NSTEMI în grupuri cu risc în alt vs grupuri cu risc scăzut se sprijină pe beneficiul clar al angiografiei precoce şi, când e n ecesar, PCI, raportat do ar la grupul de risc crescut 61-65 . În c oncordanţă cu ghi durile <strong>ESC</strong> de trata ment al NSTE-ACS 60 caracteristicile pacienţilor c u risc crescut de ev oluţie spre infa rct miocardic sa u de ces, care ar trebui s ă fac ă angi ografie î n 48 de ore, su nt redat e î n Tabelul 2 66-76 . Mai m ult, următorii markeri d e bo ală s ubjacentă severă, cum ar fi risc crescut pe t ermen lung, pot fi de ajutor în evaluarea riscului în NSTE-ACS 63-73,77-80 . • vârsta >65-70 ani; • istoric de boala coronariana cunoscută, infarct miocardic î n a ntecedente, ante cedente de PCI sau CABG; • insuficienţă cardiac ă co ngestivă, edem pul monar, suflu nou de insuficienţă mitrală; • markeri i nflamatori cresc uţi (C RP, Fi brinogen, IL6); • BNP sau NT-proBNP în pătrimea superioară; • insuficienţă renală. Tabelul 2. Caracteristicile pacienţilor cu NSTE-ACS cu risc trombotic acut crescut pentru evoluţie spre infarct miocardic sau deces care trebuiau să efectueze coronarografie în 48 de ore (1) durere recurentă la repaus (2) modificări dinamice ale ST: subdenivelare ST ≥0,1 mV sau supradenivelare tranzitorie (
Page 1 and 2: Ghiduri pentru intervenţii coronar
Page 3 and 4: Sumar La pacienţii cu CI stabilă,
Page 5: majore în AVERT: (i) nu e ste o co
Page 9 and 10: Tabelul 3. Cele trei trialuri contr
Page 11 and 12: ând tromboliza cu PCI primar, au f
Page 13 and 14: Evoluţia clinică pacienţilor tra
Page 15 and 16: (19,2%) i . Trebuie re ţinut că p
Page 17 and 18: 2.3.8. Reducerea întârzierilor Pe
Page 19 and 20: eficient ca şi Ti clopidina. C omp
Page 21 and 22: versus 9,1 %). Aceste rezu ltate su
Page 23 and 24: Tabelul 12. Studii randomizate cu i
Page 25 and 26: utilizării stenturilor farm acolog
Page 27 and 28: FFR pare altfel să fie metoda idea
Page 29 and 30: Toţi diabeticii 22,9 7,2 16,0 5,2
Page 31 and 32: Rc European Heart Journal doi:10.10
Page 33 and 34: Preambul Ghidurile şi docum entele
Page 35 and 36: sunt al ocate î ngrijirii in trasp
Page 37 and 38: Killip I - f ără se mne de IC. F
Page 39 and 40: valorilor c rescute ale pres iunii
Page 41 and 42: Ecocardiografia cu stu diu Dopp ler
Page 43 and 44: Recomandări Clasa I, nivelul de ev
Page 45 and 46: 8. Probleme medicale generale în t
Page 47 and 48: mici de furos emid fa ţă de doze
Page 49 and 50: pentru a rezolva aceasta problem a
Page 51 and 52: creşterea ex cesivă a c onsumului
Page 53 and 54: special la pacienţii cu presiuni d
Page 55 and 56: A Ecocardiografie B Ecocardiografie
Page 57 and 58:
terapie, CPAP sau ventilaţie no ni
Page 59 and 60:
Bradicardia hemodinamic ventriculul
Page 61 and 62:
Oxitometria din cateter la nivelul
Page 63 and 64:
Recomandare clasa I, nivel de evide
Page 65 and 66:
10. Adams KF Jr, Zannad F. Clinical
Page 67 and 68:
complicating a cute m yocardial inf
Page 69 and 70:
nitroglycerin in patients with adva
Page 71 and 72:
223. Adams JE III, Sicard GA, Allen
Page 73 and 74:
Ghiduri ale Societatii Europene de
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Traducerea a fost efectuată de: Dr
Page 141 and 142:
A. Organizarea comitetului şi revi
Page 143 and 144:
Tabelul 1. Aplicarea clasei de reco
Page 145 and 146:
Clasa IIa (1) Pentru prevenţia pri
Page 147 and 148:
Clasa I (1) Pentru pacienţii cu FA
Page 149 and 150:
onă la pacienţii stabili hemodina
Page 151 and 152:
Figura 1. Tipurile de fibrilaţie a
Page 153 and 154:
A Activare focala B Multiple reintr
Page 155 and 156:
2. Conducerea atrioventriculară î
Page 157 and 158:
tibilitate familială pentru apari
Page 159 and 160:
Tipul IC se referă la clasificarea
Page 161 and 162:
Tabelul 4. Studii care compara stra
Page 163 and 164:
Consideratii speciale la pacientii
Page 165 and 166:
Tabelul 7. Agenti farmacologici adm
Page 167 and 168:
Tabelul 8. Factori de risc pentru a
Page 169 and 170:
Anticoagularea cu angenti antagonis
Page 171 and 172:
Figura 6. Terapia antitrombotica pe
Page 173 and 174:
Figura 7. Managementul pacientilor
Page 175 and 176:
Medicament a Amiodarona Tabelul 13.
Page 177 and 178:
in ordinea sugerata. Pe verticala e
Page 179 and 180:
administrarea a 600mg zilnic pentru
Page 181 and 182:
urmă par a beneficia mai mult de a
Page 183 and 184:
Tabelul 18. Tratamentul farmacologi
Page 185 and 186:
IC. Pacienţii ar trebui avertizaţ
Page 187 and 188:
ecurenţelor este mai puţin probab
Page 189 and 190:
alegere sunt disopiramida sau fleca
Page 191 and 192:
51. Ricard P, Levy S, Trigano J, et
Page 193 and 194:
fibrillation: the results of the Po
Page 195 and 196:
and Mortality on Dofetilide Study G
Page 197 and 198:
278. Crijns HJ, Van Gelder IC, Lie
Page 199 and 200:
mode and mode-switch algorithm. Cir
Page 201 and 202:
Cuprins Preambul...................
Page 203 and 204:
implicate în îngrijirea sănătă
Page 205 and 206:
Figura 1. Relaţia dintre disfuncţ
Page 207 and 208:
Figura 2. Algoritm de diagnostic al
Page 209 and 210:
însele nu oferă o estimare corect
Page 211 and 212:
3. evidenţierea unor relaxări ven
Page 213 and 214:
textul prezenţei fibrilaţiei atri
Page 215 and 216:
Variabilitatea frecvenţei cardiace
Page 217 and 218:
Tabelul 7. Stratificarea riscului
Page 219 and 220:
Tabelul 8. Obiectivele tratamentulu
Page 221 and 222:
Monitorizarea greutăţii Pacienţi
Page 223 and 224:
nivel redus (de exemplu 40-50% din
Page 225 and 226:
Tabelul 13. Dozele de iniţiere şi
Page 227 and 228:
Tabelul 16. Diuretice: doze (per os
Page 229 and 230:
Tabelul 18. Betablocante: dozele de
Page 231 and 232:
ficienţa cardiacă sau pentru a fi
Page 233 and 234:
Noul agent sensibilizant la calciu,
Page 235 and 236:
metrele ventriculare şi a ameliora
Page 237 and 238:
O serie de metaanalize recente au e
Page 239 and 240:
cazul pacienţilor cu disfuncţie a
Page 241 and 242:
Deoarece insuficienţa cardiacă es
Page 243 and 244:
• se adaugă spironolactona sau B
Page 245 and 246:
56. Khot Un, Jia G, Moliterno DJ et
Page 247 and 248:
133. Dutka DP, Olivotto I, Ward S e
Page 249 and 250:
208. Packer M, Bristow MR, Cohn JN
Page 251 and 252:
Thorac Cardiovasc Surg 2001;13:459-
Page 253 and 254:
355. Tonkon M. A study of the effic
Page 255 and 256:
Preambul Este important că medicii
Page 257 and 258:
Ghidurile ACC, AHA şi ESC sunt dis
Page 259 and 260:
Tabelul 3. Inconsecvenţe între Gh
Page 261 and 262:
Pattern-urile epidemiologice au imp
Page 263 and 264:
2.2.3. Riscul dependent de timp Ris
Page 265 and 266:
logice responsabile de MSC. Motivul
Page 267 and 268:
1,30-3,58) la 2,4 (95% CI: 1,70- 3,
Page 269 and 270:
supravieţuitorii IMA sau rudele pa
Page 271 and 272:
MADIT. 197 Oricum, aceşti paceinţ
Page 273 and 274:
studiilor nearătând un avantaj cl
Page 275 and 276:
Figura 2. Trialuri majore cu ICD. H
Page 277 and 278:
dul ACC/AHA updatat în 2004 pentru
Page 279 and 280:
suplimentară poate fi realizată l
Page 281 and 282:
hemodinamică în SCA necesită tra
Page 283 and 284:
descrise ca „torsadă de vârfuri
Page 285 and 286:
defibrilator implantabil pentru a
Page 287 and 288:
egulă în funcţie de severitatea
Page 289 and 290:
semnificativ prognosticul, nefiind
Page 291 and 292:
că medicamentoasă optimă şi car
Page 293 and 294:
ezonabilă, cu un status funcţiona
Page 295 and 296:
prezenţa TVNS poate fi mai specifi
Page 297 and 298:
pacienţii sub 40 de ani este un fa
Page 299 and 300:
Kearns-Sayre, distrofia Erb, atrofi
Page 301 and 302:
între TVNS şi MSC, 25,766,768 de
Page 303 and 304:
emoţiile sau efortul; totuşi trig
Page 305 and 306:
• Implantarea defibrilatorului ca
Page 307 and 308:
anţă pentru terapia medicamanetoa
Page 309 and 310:
cardiomiopatiei induse de alcool. A
Page 311 and 312:
precum şi a torsadei vârfurilor e
Page 313 and 314:
loveşte adesea pacienţii vârstni
Page 315 and 316:
mult în funcţie de durata episodu
Page 317 and 318:
Unii inhibitori de protează Betabl
Page 319 and 320:
Clasa IIa 1. Oprirea medicamentului
Page 321 and 322:
locarea canalelor de sodiu şi răs
show all

Ghidurile ESC - Media Med Publicis

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?