Ghidurile ESC - Media Med Publicis

Oxitometria din cateter la nivelul arterei pu lmonare
permite est imarea raportu lui d ebitelor p ulmonar şi
sistemic (de obicei >2).
Recomandare clasa III, nivel de evide nţă C pent ru
cateter în artera pulm onară î n scop diagnostic dac ă
ecocardiografia este diagnostică
Recomandare clasa II a, nivel de evide nţă C pentru
cateter în artera pulm onară î n sco pul monitorizării
hemodinamice
Pacienţii instabili hemodinamic trebuie să primească
balon de co ntrapulsaţie in traaortică, v asodilatatoare,
inotrop-pozitive şi v entilaţie artificial ă (dac ă e
necesară). De obicei se efectuează coronarografia pentru
că s-a dem onstrat în câteva studii m ici retrospective c ă
revascularizarea concomitentă poate îmbunătăţi statusul
funcţional ulterior şi supravieţuirea. 229-230
La aproa pe to ţi pacien ţii trata ţi m edical survine
decesul. La m ajoritatea pacien ţilor, tratam entul
chirurgical trebuie efect uat im ediat dup ă stab ilirea
diagnosticului. Mortalitatea intraspitaliceasc ă este de
20-60% l a p acienţii care bene ficiază de repa rare
chirurgicală. Studii rece nte au ar ătat o ameliorare a
evoluţiei datorată îmbunătăţirii tehnicilor chirurgicale şi
de protecţie miocardică. 229,230
Există un consens că tratamentul chirurgical trebuie
efectuat cât mai repe de după stab ilirea d iagnosticului,
deoarece ruptura se poate extinde brusc determinând şoc
cardiogen, cel mai im portant fact or de pr ognostic
negativ. 231,232 Pacienţii cu ruptură de SIV trebuie operaţi
urgent dac ă su nt stab ili h emodinamic şi i mediat dacă
sunt în şoc cardiogen.
Recomandare clasa I, nivel de evidenţă C
Închiderea interv enţională a ru pturii de S IV
transcateter a fost folosit ă cu rez ultate bu ne pe ntru a
stabiliza pacienţii foarte severi, însă înainte este ne voie
de mai multă experienţă înainte de a se putea recomanda
a aceasta tehnica. 43
Recent, ca etiologie a unui sufl u sistolic nou a părut
şi a şocului cardiogen la unii pacienţi cu infarct ap ical
anterior a fost descrisă obstrucţia tractului de ejec ţie al
ventriculului st âng a părând o dată cu hiperkinezia
compensatorie a segm entelor bazale. Acestea persist ă
până când tratamentul adecvat scade obstrucţia tractului
de ejecţie al ventriculului stâng (Figura 7D). 233
12.1.3. Regurgitaţia mitrală acută
Regurgitaţia mitral ă acut ă se veră se întâlneşte la ~
10% di n pacienţii cu şoc cardiogen postIMA. 234
Prevalenţa e neclar ă în populaţia generală a pacienţilor
cu IMA. Aceasta apare în zilele 1-14 (de obicei în zilele
2-7) du pă infarct. În regurgitaţia mitral ă acut ă pri n
ruptura com pletă de muşchi p apilar maj oritatea
pacienţilor neoperaţi decedează în primele 24 de ore.
Ruptura pa rţială a un uia sau m ai multor cap ete ale
muşchilor p apilari este mai frecv entă de cât ruptura
completă şi are o supravieţuire mai bună. La majoritatea
pacienţilor regu rgitaţia m itrală acut ă este mai d egrabă
rezultatul disfuncţiei muşchilor papilari decât al rupturii.
Endocardita poate fi de asem enea o cauz ă de
regurgitaţie mitral ă sever ă şi necesit ă repa rare
chirurgicală.
Regurgitaţia mitral ă acut ă se m anifestă ca edem
pulmonar acu t şi/sau şoc cardiogen. S uflul si stolic
apical caracteristic poate fi absent la pacienţii cu
regurgitaţie mitrală severă produsa prin creşterea bruscă
şi sev eră a presiunii di n at riul st âng. R adiografia
toracică arată congestie pulmonară (uneori unilaterală).
Ecocardiografia va stabili prezen ţa şi sev eritatea
regurgitaţiei mitrale şi p ermite evaluarea func ţiei
ventriculare stângi. Atriul stâng de obicei este mic sau
uşor m ărit. La u nii p acienţi poate fi necesa ră
ecocardiografia transes ofagiană p entru stabilirea
diagnosticului.
Pentru a excl ude ruptura de sept interventricular, se
poate utiliza un cateter în artera pu lmonară, curba
presiunii ca pilare pulmonare bl ocate p utând ar ăta î n
acest caz unde V re gurgitante m ari. Presiunile de
umplere ve ntriculară p ot fi utilizate pentru gh idarea
managementului pacientului (Figura 7 C).
Recomandare clasa II b, nivel de evidenţă C
Majoritatea pacien ţilor necesit ă bal on de
contrapulsaţie in traaortică pe ntru stabilizare înainte de
cateterismul cardiac şi coronarografie. Când un paci ent
dezvoltă insuficien ţă mitral ă acut ă, ope raţia treb uie
făcută precoce de oarece m ulţi pacien ţi se deteriorează
brusc sau dezvoltă alte co mplicaţii severe. 235 . Pacientul
cu ins uficienţă m itrală acut ă sever ă şi ede m pul monar
sau şoc car diogen nece sită trata ment chirurgical de
urgenţă (Figura 7E).
Recomandare clasa I, nivel de evidenţă C
13. Dispozitivele de asistare mecanică şi
transplantul cardiac
13.1. Indicaţii
Asistarea m ecanică circulatorie te mporară poat e fi
indicată la p acienţii cu ICA care nu r ăspund la terapia
convenţională şi la care exis tă pot enţial de recu perare
miocardică, sau ca o punte către transplantul cardiac sau
intervenţii ce v or a vea ca rez ultat rec uperarea
semnificativă a funcţiei cardiace (Figura 8).
Recomandare clasa II b, nivel de evidenţă B
Îmbunătăţirea construc ţiei şi f uncţiei d ispozitivelor
va creşte în viitor numărul potenţialilor candidaţi pentru
utilizarea acestora pe termen scurt sau lung.
13.1.1 Balonul de contrapulsaţie
intraaortic
Contrapulsaţia a deve nit o c omponentă st andard î n
tratamentul pacienţilor cu şoc cardiogen sau insuficienţă
cardiacă stâng ă seve ră care i) nu răspund r apid la
administrarea de fl uide, vas odilatatoare şi sup ort
inotrop-pozitiv; ii) este com plicată cu regu rgitaţia
31