Ghidurile ESC - Media Med Publicis
Ghidurile ESC - Media Med Publicis
Ghidurile ESC - Media Med Publicis
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
implicate în îngrijirea sănătăţii pacienţilor cu insuficienţă<br />
cardiacă cronică care să recomande modul de abordare<br />
al acestor pacienţi, inclusiv cui ar trebui să fie adresaţi<br />
aceşti pacienţi. La baza acestui ghid stau dovezile<br />
documentate şi publicate legate de diagnosticul precum<br />
şi de eficienţa şi siguranţa tratamentului insuficienţei<br />
cardiace. Ghidul Societăţii Europene de Cardiologie<br />
este implementat în 49 de ţări cu economii în diferite<br />
etape de dezvoltare astfel încât recomandările bazate pe<br />
raportul cost-eficienţă au fost evitate. Diversele politici<br />
naţionale privind asigurarea sănătăţii precum şi raţionamentul<br />
clinic vor dicta priorităţile de implementare ale<br />
acestor recomandări în practică. Se recunoaşte de<br />
asemenea faptul că unele intervenţii nu pot fi aplicate în<br />
unele ţări pentru toţi pacienţii la care acestea ar fi<br />
indicate. Recomandările din acest ghid vor trebui întotdeauna<br />
luate în consideraţie în relaţie cu politica naţională<br />
de sănătate precum şi în relaţie cu regulamentele<br />
locale legate de efectuarea oricărei proceduri diagnostice,<br />
administrarea vreunui medicament sau utilizarea<br />
vreunui dispozitiv terapeutic.<br />
Acest raport în forma sa preliminară a fost realizat<br />
de către Grupul de lucru (vezi prima pagină) aprobat de<br />
către CPG al <strong>ESC</strong>. Forma preliminară a fost trimisă la<br />
Comitet (vezi prima pagină) şi după analiza documentului<br />
acesta a fost aprobat pentru a fi prezentat. Documentul<br />
complet prezentat aici a fost urmat de o versiune<br />
de lucru care a fost publicată în European Heart Journal.<br />
S-a utilizat o abordare bazată pe dovezi, inclusiv o gradare<br />
a dovezilor existente pentru aceste recomandări.<br />
Totuşi, în ceea ce priveşte diagnosticul insuficienţei<br />
cardiace, dovezile sunt incomplete şi bazate în general<br />
pe consensul de opinie al experţilor. Încă din versiunea<br />
2001 s-a decis să nu se utilizeze o gradare a evidenţelor<br />
în această parte a documentului. Aceeaşi abordare a fost<br />
utilizată şi aici.<br />
Concluziile şi recomandările majore au fost marcate<br />
cu buline.<br />
Epidemiologie<br />
• Nu sunt suficiente informaţii referitoare la epidemiologia<br />
insuficienţei cardiace în Europa, dar<br />
modul de prezentare şi etiologia acesteia sunt<br />
eterogene, existând diferenţe încă insuficient precizate<br />
între diferite ţări.<br />
Prevalenţa insuficienţei cardiace cronice simptomatice<br />
în populaţia generală a Europei este de 0,4-2% 5 .<br />
Prevalenţa insuficienţei cardiace creşte rapid proporţional<br />
cu vârsta 6 , vârsta medie a aceste populaţii fiind 74<br />
ani şi, deoarece proporţia populaţiei vârstnice este în<br />
creştere, aceasta contribuie în parte la creşterea<br />
prevalenţei bolii 7-10 . Spre deosebire de alte afecţiuni<br />
cardiovasculare obişnuite, mortalitatea ajustată în<br />
funcţie de vârstă atribuită insuficienţei cardiace pare să<br />
fie în creştere. Societatea Europeană de Cardiologie<br />
reprezintă ţări cu o populaţie totală de aproximativ 900<br />
milioane de locuitori, sugerându-se faptul că aici există<br />
cel puţin 10 milioane de pacienţi cu insuficienţă cardiacă.<br />
Numeroşi pacienţi cu insuficienţă cardiacă prezintă<br />
simptomatologia caracteristică şi o fracţie de ejecţie<br />
a ventriculului stâng normală (preserved left ventricular<br />
ejection fraction - PLVEF) 11 . Există de asemenea<br />
pacienţi care prezintă o disfuncţie miocardică sistolică<br />
fără simptome de insuficienţă cardiacă a căror prevalenţă<br />
este similară celei din insuficienţa cardiacă<br />
manifestă 5,12 . Dacă nu poate fi corectată afecţiunea cardiacă<br />
de bază, prognosticul insuficienţei cardiace este<br />
rezervat. Jumătate dintre pacienţii diagnosticaţi cu insuficienţă<br />
cardiacă vor deceda în decurs de 4 ani iar în<br />
cazul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă severă peste<br />
50% dintre aceştia vor deceda în decurs de 1 an 7,9 . Studiile<br />
au confirmat prognosticul rezervat pe termen<br />
lung 13-15 . Recent, un raport referitor la insuficienţa<br />
cardiacă din Scoţia menţionând ratele de supravieţuire<br />
după externarea din spital în perioada 1986 şi 1995 sugerează<br />
o ameliorare în timp a prognosticului 16 . Date<br />
similare şi chiar mai convingătoare legate de această<br />
ameliorare au fost raportate şi în Suedia 17 şi în Marea<br />
Britanie 18 .<br />
Studiile indică faptul că acurateţea diagnosticului<br />
stabilit doar pe baza datelor clinice este deseori redusă,<br />
în special în cazul pacienţilor de sex feminin, pacienţilor<br />
vârstnici şi a pacienţilor obezi 19,20 . Pentru a studia adecvat<br />
epidemiologia şi prognosticul şi pentru a optimiza<br />
tratamentul insuficienţei cardiace trebuiesc minimizate<br />
sau evitate complet incertitudinile legate de diagnosticul<br />
acestei afecţiuni.<br />
Termenii descriptivi ai insuficienţei<br />
cardiace<br />
Insuficienţa cardiacă acută vs cronică<br />
Termenul de «insuficienţă cardiacă acută» (ICA)<br />
este utilizat exclusiv cu înţelesul de insuficienţă cardiacă<br />
de novo sau de decompensare a unei insuficienţe cardiace<br />
cronice caracterizată prin semne de congestie pulmonară<br />
şi/sau periferică, inclusiv edemul pulmonar acut<br />
şi/sau edem periferic cu sau fără semne de hipoperfuzie<br />
periferică. Alte forme includ insuficienţa cardiacă acută<br />
hipertensivă, edemul pulmonar, şocul cardiogen, insuficienţa<br />
cardiacă cu debit cardiac crescut şi insuficienţa<br />
cardiacă dreaptă.<br />
Numeroase alte clasificări ale ICA ca sindrom sunt<br />
utilizate în unităţile coronariene şi de terapie intensivă,<br />
ghidând tratamentul sau fiind utilizate în protocalele de<br />
cercetare clinică 21 .<br />
Insuficienţa cardiacă cronică asociată adesea cu exacerbări<br />
acute este forma cel mai des întâlnită în practică.<br />
O definiţie a insuficienţei cardiace cronice va fi prezentă<br />
mai jos.<br />
Actualul document se va concentra pe sindromul<br />
insuficienţei cardiace cronice lăsându-se deoparte<br />
aspectele legate de insuficienţa cardiacă acută. Astfel,<br />
termenul de „insuficienţă cardiacă“, dacă nu se va<br />
menţiona altceva, se referă la situaţia cronică.<br />
Insuficienţa cardiacă sistolică vs diastolică<br />
Deoarece afectarea cardiacă ischemică este cauza<br />
comună de insuficienţă cardiacă în societăţile industrializate,<br />
numeroase insuficienţe cardiace sunt asociate<br />
cu manifestări de disfuncţie ventriculară stângă sistolică<br />
deşi afectarea diastolică în repaus este prezentă deseori<br />
dacă nu chiar întotdeauna. Insuficienţa cardiacă diastolică<br />
este de obicei diagnosticată atunci când simptomele<br />
şi semnele de insuficienţă cardiacă apar în prezenţa<br />
PLVEF (fracţie de ejecţie normală) în repaus. Disfuncţia<br />
4
Change language