Ghidurile ESC - Media Med Publicis

trebuie luaţi în considerare pentru terapia cu dispozitive
de asistare ventriculară.
Alegerea tipului de dispozitiv se face î n funcţie d e
patologia card iacă sp ecifică, d isponibilitatea
dispozitivului şi experienţa echipei chirurgicale.
13.2 Transplantul cardiac
Transplantul treb uie co nsiderat ca o p osibilitate în
ICA c u prognostic se ver. Acesta poate fi caz ul
miocarditei acute severe, al cardiomiopatiei postpartum
sau al infarct ului m iocardic în tins cu evo luţie in iţial
severă du pă r evascularizare. Trans plantul nu se p oate
realiza însă decât după ce pa cientul a fost stabilizat cu
ajutorul dispozitivelor şi pompelor artificiale.
14. Comentarii în sumar
Principiile esen ţiale al e managementului I CA su nt
detaliate în acest ghid şi î n ghi dul ESC pe ntru
diagnosticul şi trata mentul in suficienţei cardiac e
congestive.
Sindromul cl inic al ICA se p oate prezen ta ca
insuficienţă cardiac ă acut ă de no vo sa u ca i nsuficienţă
cardiacă cronic ă dec ompensată cu dom inanţă
anterogradă sau retrogradă, stângă sau dreaptă.
Un pacient cu ICA dec ompensată necesită evaluare
diagnostică şi tratament imediate, adesea chi ar manevre
de res uscitare, pent ru am eliorarea sim ptomelor şi
supravieţuirii.
Evaluarea dia gnostică in iţială t rebuie s ă in cludă
examenul clin ic în soţit d e isto ricul pacientului, EKG,
radiografie t oracică, doza rea de B NP/ NT-proBNP
plasmatic şi alte teste d e laborator. Ecocard iografia
trebuie efect uată tu turor pacienţilor cât mai cu rând
posibil (cu e xcepţia situ aţiei în care a fost efectuat ă
recent şi rezultatul este disponibil).
Evaluarea clinic ă in iţială t rebuie s ă in cludă
evaluarea presarcinii, a postsarci nii şi preze nţa
insuficienţei mitrale şi alto r co mplicaţii (in cluzând alte
complicaţii v alvulare, aritmii şi co morbidităţi ca
infecţiile, d iabetul zah arat, afec ţiuni resp iratorii sau
renale). Sindroam ele coronariene acute s unt o ca uză
frecventă a ICA şi coronarogra fia est e adese ori
necesară.
După e valuarea ini ţială t rebuie m ontată o lin ie
intravenoasă şi trebuie m onitorizate sem nele vitale,
EKG şi SO2. O linie arterială trebuie montată la nevoie.
Tratamentul iniţial al ICA constă în:
• Oxigeno-terapie pe m ască sau CP AP ( Sat O2 –
ţinta de 94-96%)
• Vasodilataţie cu nitraţi sau nitroprusiat
• Tratament diuretic cu furosem id sau alte
diuretice de ansă (ini ţial ca bo lus in travenos
urmat de perf uzie i ntravenoasă co ntinuă la
nevoie)
• Morfina pentru elim inarea sufe rinţei fizi ce şi
psihologice şi îmbunătăţirea hemodinamicii
• Fluide i ntravenos dacă si mptomatologia este
dependentă de presarcină şi e xistă se mne ca
presiunile de um plere s unt sc ăzute. Poate fi
necesară testarea r ăspunsului la în cărcarea cu
fluide.
• Alte co ndiţii m etabolice şi organ-s pecifice
agravante trebuie tratate specific
• Pacienţii cu sindrom corona rian acut sau alte
afecţiuni cardiace complicate necesită cateterism
cardiac şi coron arografie în v ederea in tervenţiei
invazive ce poate include şi chirurgia cardiacă.
• Tratamentul m edicamentos adec vat cu
betablocante şi alte medicamente treb uie in iţiat
după cum a fost descris în acest ghid.
Alte terapii sp ecifice u lterioare (Figurile 5-7,
Tabelul 14) trebuie administrate pe baza caracteristicilor
clinice şi hem odinamice ale pacientul ui care nu
răspunde la t ratamentul in iţial. Acestea pot incl ude
utilizarea agen ţilor i notrop-pozitivi sau a unui
sensibilizator de cal ciu pe ntru i nsuficienţa cardiac ă
sever dec ompensată s au a a genţilor ino trop-pozitivi
pentru şocul c ardiogen. Sc opul t erapiei IC A est e de a
corectă hi poxia şi de a cre şte debi tul cardi ac, pe rfuzia
renală, ex creţia de s odiu şi d ebitul urin ar. Alte terapii
pot fi necesare, de ex. aminofilina intravenos sau beta 2-
agonişti pentru bronhodilataţie. Ultrafiltrarea sau dializa
pot fi prescrise pentru insuficienţa cardiacă refractară.
Pacienţii cu ICA refractară sau insuficienţă cardiacă
terminală trebuie evalua ţi pentru s uport supl imentar
când este indicat (Figurile 7 si 8); acesta include:
balonul de contrapulsaţie in traaortică, v entilaţia
mecanică artificial ă sau d ispozitivele d e asistare
circulatorie ca măsură tem porară sa u ca pu nte c ătre
transplantul cardiac.
Pacientul cu ICA poate re cupera foarte bine, în
funcţie d e etio logia şi fiziopatologia subi acente. Sunt
necesare trata mentul prelungit în s pital şi în grijirea d e
specialitate. Acestea sunt cel mai bine realizate de către
o echipă specializată în insuficienţa cardiacă care poate
iniţia rapi d m anagementul medical şi asig ura un fl ux
corespunzător de informaţie pacientului şi familiei.
Bibliografie:
1. Remme WJ, Swedberg K. Guid elines for the diagnosis and
treatment of chr onic heart failure. Eur Heart J 2001;22:1527–
1560.
2. Task Force AHF guideline. Eur Heart J 2005;26:384–416.
3. Ghali JK, Cooper R, Ford E. Trends in hospitalization rates
for heart failure in the United States, 1973–1986. Evidence for
increasing population pr evalence. Arch I ntern Med
1990;150:769–773.
4. S tewart S , MacIntyre K, MacLeod M M, Baile y AE ,
Capewell S, McMurray JJ. Trends in hospitalization for heart
failure in Scotland, 1990–1996. An epidem ic that has reached
its peak? Eur Heart J 2001;22:209–217.
5. Felker GM, Adams KF Jr, Konstam MA, O’Connor CM,
Gheorghiade M. The problem of decompensated heart failure:
nomenclature, classification, and risk stratification. Am Heart
J 2003;145:S18–S25.
6. Cowie MR, Mosterd A, Wood DA et al. Th e epidemiology
of heart failure. Eur Heart J 1997;18:208–225.
7. Fox KF, Cowie MR, Wood DA et al. Cor onary arter y
disease as the cause of in cident heart failure in the population.
Eur Heart J 2001;22:228–236.
8. Cleland JG, Swedberg K, Follath F et al. The Euroheart
failure survey p rogramme—a survey on the q uality of care
among patien ts with hear t failur e in Europ e. Part 1: patient
characteristics and diagnosis. Eur Heart J 2003;24:442–463.
9. Berry C, Murdoch DR, McMurray JJ. Economics of chronic
heart failure. Eur J Heart Fail 2001;3:283–291.
34