Ghidurile ESC - Media Med Publicis

cardiomiopatiei induse de alcool. Alcoolul are efect
inotrop negativ, mediat de interacţiunea directă cu celulele
musculare cardiace, deşi aceasta acţiune este adesea
mascată de efectele indirecte prin creşterea eliberării de
catecolamine. 886 Studiile EF au arătat că alcoolul induce
diferite aritmii incluzând TV la pacienţi cu şi fărî
cardiomiopatie. 887,888 HVS şi remodelarea sunt un
răspuns precoce la marii băutori; 889 la o treime din
alcoolici s-a demonstrat disfuncţie diastolică corelată cu
consumul 890 şi 20-26% dezvoltă CMD în 5 ani. 891 La
aceşti pacienţi, hipertrofia miocitelor şi a nucleilor,
fibroza interstiţială şi necroza miocitelor reprezintă substratul
pentru aritmogeneza. 892 QTc este alungit la
pacienţii cu boală hepatică alcoolică dovedită în absenăa
diselectrolitemiilor şi poate fi triggerul aritmiilor maligne.
893
12.3.2. Fumatul
Recomandări
Clasa I
• Fumatul trebuie puternic descurajat la toţi pacenţii
cu aritmii ventriculare suspectate şi documentate
şi/sau MSC resuscitată. (nivel de dovezi : B)
Fumatul ţigaretelor este un factor de risc independent
pentru MSC indiferent de boala coronariană subiacentă.
58,894-897 Majoritatea acestor decese sunt determinate
de aritmii. La femeile care fumează mai mult de
25 ţigari pe zi, riscul de aritmii ventriculare şi MSC este
crescut de 4 ori, similar post-IM. 62 Este un factor de risc
pe termen lung 898 şi continuă să fie la supravieţuitorii
stopului cardiac din afara spitalului care nu renunţă la
fumat. 74 Încetarea fumatului reduce semnificativ riscul
de MSC. Nu există date care să permită identificarea
indivizilor cu riscul cel mai mare.
12.3.3. Lipidele
Recomandări
Clasa I
• Tratamentul cu statine este eficient la pacienţii
cu boală coronariană pentru reducerea riscului de
evenimente vasculare, posibil de aritmii ventriculare
şi MSC. (nivel de dovezi: A)
Clasa IIb
• Suplimentarea cu acizi graşi polinesaturaţi
n3 poate fi considerata la pacienţii cu aritmii
ventriculare şi boală coronariană subiacentă.
(nivel de dovezi: B)
Asocierea nivelului crescut de colesterol total, lipoproteine
cu densitate mică şi foarte mică, cu HDL scăzut,
împreuna cu creşterea trigliceridelor şi apolipoproteinei
B cu creşterea riscului de TV/MSC este aproape
în totalitate datorată BCI concomitente. Managementul
corespunzător, în special prin utilizarea statinelor,
reduce riscul de MSC prin prevenirea IM recurent fatal
şi aritmiilor ventriculare. 899-901 Efectul hipolipemiantelor
în prevenirea primara a MSC nu a fost studiat, dar o
reducere a riscului relativ de 30-40% poate fi aşteptată
în paralel cu reducerea riscului de moarte prin
BCI. 902,903
Acizii graşi liberi sau acizii graşi neesterificaţi sunt
de asemenea un factor de risc independent pentru MSC
dar nu pentru IM. 94 Totuşi, ideea larg răspândită că dieta
bogată în n-3 PUFA poate conferi protecţie pentru
moartea aritmică la subiecţii cu sau fără BCI subiacentă
documentată, 904,905 la pacienţii care au avut manifestări
anterioare, 904-911 a fost pusă la îndoială de un trial multicentric
mic, dublu-orb, randomizat versus placebo, cu n-
3 PUFA la 200 pacienţi cu ICD şi episod recent de
aritmie ventriculară. 262 Acest studiu a arătat o tendinţă
către o incidenţă mai crescută a TV/FV la pacienţii trataţi
cu ulei de peşte, corelat cu nivelul de n-3 PUFA. O
analiză a timpului până la recurenţa evenimentului a
constatat semnificativ mai multe evenimente la pacienţii
trataţi cu ulei de peşte.
13. Aritmiile ventriculare şi moartea
subită cardiacă la populaţii specifice
13.1 Atleţii
Recomandări
Clasa I
1. Anamneza şi examenul fizic, incluzând istoricul
familial de MSC prematură şi dovezile de boli
cardiovasculare specifice cum sunt cardiomiopatiile
şi anormalităţile canalelor ionice, sunt recomandate
la atleţi. (nivel de dovezi: C)
2. Atleţii prezentănd tulburări de ritm, boli structurale
sau orice semne sau simptome de boală
cardiovasculară trebuie evaluaţi ca orice pacient
dar cu recunoaşterea situaţiei particulare a activităţii
lor. (nivel de dovezi: C)
3. Atleţii cu sincopă trebuie evaluaţi atent pentru
descoperirea bolilor cardiovasculare subiacente
sau tulburărilor de ritm (nivel de dovezi: B)
4. Atleţii cu simptome semnificative trebuie să
oprească activitatea competiţională până la evaluarea
completă. (nivel de dovezi: C)
Clasa II b
• ECG pe 12 derivaţii şi ecocardiografia pot fi
considerate pentru screening la atleţii cu
boala cardiacă. (nivel de dovezi: C)
Este general acceptat că screeningul înainte de
competiţie trebuie să fie obligatoriu, dar nu există standarde
uniform acceptate. Pentru că riscul de MSC la
atleţi pare să îl depăşească pe cel din populaţia corespunzătoare
ca vârstă, 912 screeningul cardiovascular este
de importanţă majoră.
Sportul de performanţă a fost definit ca “participare
la un sport individual sau de echipă organizat, care presupune
competiţia regulată cu alte echipe, care pune la
mare preţ excelenţa şi cere antrenament sistematic”.
913,914 Screeningul precompetiţional a fost dezbătut
în numeroase conferinţe şi declaraţii de politică,
deşi 802,915,916 programele de screening variază mult între
ţări. Cauzele majore ale MSC la atleţi sunt CHM (36%),
anomaliile arterelor coronare (19%), CAVD şi miocardita.
În Italia, incidenţa miocarditei ca şi cauză de MSC
56