Ghidurile ESC - Media Med Publicis

More documents

Recommendations

Info

10. Tratamentul medical 10.1. Morfina şi analogii în insuficienţa cardiacă acută Morfina este indicată în stadiile precoce de tratament la pacien ţii in ternaţi cu i nsuficienţă ca rdiacă ac ută severă, în mod s pecial dac ă prezi ntă anxietate şi dispnee. Recomandare clasa IIb, nivel de evidenţă B. Morfina pr oduce ven odilataţie şi d ilataţie arterială uşoară şi scade frec venţa c ardiacă. 87 În majoritatea stud iilor, bolusuri in travenoase de m orfină de 3 mg au fost administrate imediat ce a fost realizat un abord ve nos. M orfina am eliorează dis pneea şi alte simptome la pacienţii cu ins uficienţă ca rdiacă acut ă şi insuficienţă ca rdiacă c ronică. Doza poate fi re petată, dacă este necesar. 10.2. Anticoagularea Indicaţia an ticoagulării est e b ine stab ilită în sindroamele c oronariene ac ute cu sau f ără insuficien ţă cardiacă, 42 pr ecum şi în fib rilaţia a trială. 44 Exist ă ma i puţine dovezi pent ru i niţierea terapiei cu he parină nefracţionată sau a he parinelor c u greutate moleculară mică în insuficienţa cardia că ac ută. Un stud iu larg placebo controlat cu enoxa parină 4 0 m g su bcutanat l a pacienţi sp italizaţi cu pat ologie acut ă, prin tre care se aflau un nu măr su bstanţial de pacien ţi cu insuficien ţă cardiacă, a e videnţiat o incidenţă mai mică a trombozei venoase, da r nu şi o am eliorare clin ică. 88 Nu e xistă studii larg i co mparative în tre heparinele cu greutate moleculară mică şi heparina nefracţionată (administrată ca 5000 UI de două sau trei ori pe zi). M onitorizarea atentă a ti mpilor d e co agulare este oblig atorie în insuficienţa cardiacă acută deoarece ea coexistă adesea cu dis funcţii h epatice. Heparinele cu greu tate moleculară mi că su nt co ntraindicate dac ă clearence -ul creatininei este
mici de furos emid fa ţă de doze c rescute de di uretic, folosite exclusiv. Clasa de recomandare I, nivel de evidenţă B. Într-unul din aceste studii randomizate, furosemidul şi iso sorbitul d initrat bo lus iv au fo st testate şi s-a raportat că dozele crescute de nitrat au fost mai eficiente în comparaţie cu tratam entul cu furosemid în controlul edemului pulmonar acut sever. 89 În practică, nitraţii au un efect în formă de curbă. În doze suboptimale, ei pot avea efect limitat în prevenirea recurenţelor i nsuficienţei c ardiace ac ute. Tot uşi, şi administrarea în doze m ari poate redu ce eficacitatea nitraţilor. U nul di ntre dezavantajele nitraţilor este dezvoltarea ra pidă a to leranţei, în m od special în administrarea dozel or m ari intravenoase, cu limitarea eficacităţii ac estora la 16-2 4 ore. Nitra ţii treb uie administraţi în doze care produc va sodilataţie opt imă, determinând c reşterea i ndexului ca rdiac şi sc ăderea presiunii pulmonare blocate. O vasodilataţie inadecvată determină sc ăderea ab ruptă a tensi unii a rteriale care poate determina instabilitate hemodinamică. Nitroglicerina p oate fi administrată sub lingual sa u pe cale in halatorie (glicerilnitrat 400µg, 2 p uffuri, la 5- 10 m in) sa u oral (i sosorbit di nitrat 1 sa u 3 m g), cu monitorizarea t ensiunii ar teriale. Adm inistrarea intravenoasă şi d ozarea nitraţilor (n itroglicerină 20 µg/min cu posibilitatea creşterii până la 200 µg/min, sau isosorbit d initrat 1 -10 m g/h) treb uie f ăcute cu aten ţie, sub m onitorizarea atent ă a ten siunii arteriale, cu ajustarea dozelor astfel înc ât sa nu a pară sc ăderea acesteia. O aten ţie de osebită trebuie ac ordată în cazul administrării n itraţilor la p acienţii cu stenoz ă ao rtică, deşi ei pot fi utili în acest e situa ţii. Do za d e n itrat trebuie sc ăzută dac ă tensi unea arterial ă sisto lică scade sub 90-100 mm Hg şi întreruptă dacă tensiunea arterială scade m ai mult. Di n p unct de ve dere p ractic, t rebuie obţinută o reducere c u 10 mm Hg a ten siunii arteriale medii. Nitroprusiatul de sodiu ( NPS). Ni troprusiatul de sodiu (0.3µg/kg/min dozat cu atenţie de l a 1µg/kg/min până l a 5 µ g/kg/min) est e r ecomandată pa cienţilor cu insuficienţă cardiacă severă şi cazurilor unde predomină creşterea po stsarcinii, precu m in suficienţa cardiac ă hipertensivă sau insuficienţa mitrală. Clasa de recomandare I, nivel de evidenţă C. NPS treb uie titrat cu grijă, î n general s ub monitorizare arterial ă i nvazivă şi sub supraveghere atentă. A dministrarea î ndelungată se poat e înso ţi d e apariţia fe nomenelor t oxice, dat orate metaboliţilor tiocianura şi cianura, şi este d e ev itat la p acienţii cu insuficienţă renală sau hepatică severă. Nu exista trialuri controlate asupra folosirii NPS în ICA, iar administrarea acestui medicament la pacien ţii cu IMA a d at rezultate echivoce. 90 . Întreruperea NPS trebuie realizată pri n sevraj, pentru a se evi ta fenom enul re bound. În IC A datorată sindroam elor coro nariene acute , nitra ţii su nt preferaţi NPS-ului, căci acesta poate produce fenomenul de furt coronarian. 91-92 10.3.3 Nesiritidul Această no uă clas ă de vas odilatatoare a fost de curând aproba tă p entru tratamen tul ICA. 52 . Nesiritid ul este un produs ge netic re combinat, i dentic pept idei cerebrale natri uretice um ane (BNP ), în mod natura l secretată de ventricul ca urmare a cre şterii gradului de tensiune in traparietală, prec um şi a hipe rtrofiei şi a supraîncărcării vo lumice. Nesiritid ul cre şte d ebitul cardiac în ciuda abse nţei efectelor inotropice, şi aceasta datorită efectelor sale vasodilatatoare arteriale, venoase şi cor onariene, res ponsabile pent ru o reducere a pre şi postsarcinii. Perfu zia cu nesiritid la p acienţii ICA are efecte hem odinamice benefi ce, avâ nd ca rezultat o creştere a natriurezei şi o dezactivare a axei angiotensină-renină-aldosteron şi a si stemului nerv os simpatic . 93 Acest m edicament s-a dove dit eficace în reducerea scorului dispneei subiectiv percepute, fiind de asemeni capabil s ă pr oducă o vasodilataţie semnificativă. În com paraţie cu n itroglicerina intravenoasă, nesiritidul a dus la o mai mare ameliorare hemodinamică, cu mai puţine efecte clinice adverse. 94 . Experienţa clinică cu nesi ritidului este încă limitată. Ea poate cauza hipotensiune, şi este de re marcat c ă u nii pacienţi n u răspund l a a dministrarea ei . F olosirea nesiritidului nu a fost dovedită a produce o ameliorare in prognosticul clinic. 94 10.3.4 Blocanţii de calciu Aceştia nu sunt r ecomandaţi în tratamentul ICA, iar diltiazemul, v erapamilul şi dihidropiridinele sunt t otal contraindicate. 10.4 Inhibitorii ECA în ICA 10.4.1 Indicaţii. Inhibitorii ECA nu s unt indicaţi în stabilizarea iniţială a pacienţilor cu ICA. Clasa de recomandare IIb, nivel de evidenţă C. Cu toate acestea, deoarece a ceşti pacien ţi prezintă un risc ri dicat, i nhibitorii EC A au u n a numit rol î n managementul iniţial al pacienţilor cu ICA şi IMA. Încă nu exi stă o p ărere una nimă în ce priveşte selec ţia pacienţilor şi momentul opt im de începere a acestui tratament. 10.4.2 Efecte şi mecanisme de acţiune. Efectele hem odinamice ale inhibitorilor ECA sun t datorate sc ăderii form ării AII şi cre şterii n ivelului d e bradikinină, conducând la scăderea rezistenţei periferice şi a rem odelării VS, precu m şi la o cre ştere a natriurezei. Trata mentul de scurt ă du rată pr oduce o scădere a ni velelor de AI I şi de al dosteron şi la o creştere a ni velului de a ngiotensină I şi a activităţii reninei plasmatice. Inhibitorii ECA scad rezistenţa vasc ulară renal ă şi cresc fluxul sangvin renal, precum şi excreţia de apă şi 17
Page 1 and 2: Ghiduri pentru intervenţii coronar
Page 3 and 4: Sumar La pacienţii cu CI stabilă,
Page 5 and 6: majore în AVERT: (i) nu e ste o co
Page 7 and 8: la 5 an i este l egată d e progres
Page 9 and 10: Tabelul 3. Cele trei trialuri contr
Page 11 and 12: ând tromboliza cu PCI primar, au f
Page 13 and 14: Evoluţia clinică pacienţilor tra
Page 15 and 16: (19,2%) i . Trebuie re ţinut că p
Page 17 and 18: 2.3.8. Reducerea întârzierilor Pe
Page 19 and 20: eficient ca şi Ti clopidina. C omp
Page 21 and 22: versus 9,1 %). Aceste rezu ltate su
Page 23 and 24: Tabelul 12. Studii randomizate cu i
Page 25 and 26: utilizării stenturilor farm acolog
Page 27 and 28: FFR pare altfel să fie metoda idea
Page 29 and 30: Toţi diabeticii 22,9 7,2 16,0 5,2
Page 31 and 32: Rc European Heart Journal doi:10.10
Page 33 and 34: Preambul Ghidurile şi docum entele
Page 35 and 36: sunt al ocate î ngrijirii in trasp
Page 37 and 38: Killip I - f ără se mne de IC. F
Page 39 and 40: valorilor c rescute ale pres iunii
Page 41 and 42: Ecocardiografia cu stu diu Dopp ler
Page 43 and 44: Recomandări Clasa I, nivelul de ev
Page 45: 8. Probleme medicale generale în t
Page 49 and 50: pentru a rezolva aceasta problem a
Page 51 and 52: creşterea ex cesivă a c onsumului
Page 53 and 54: special la pacienţii cu presiuni d
Page 55 and 56: A Ecocardiografie B Ecocardiografie
Page 57 and 58: terapie, CPAP sau ventilaţie no ni
Page 59 and 60: Bradicardia hemodinamic ventriculul
Page 61 and 62: Oxitometria din cateter la nivelul
Page 63 and 64: Recomandare clasa I, nivel de evide
Page 65 and 66: 10. Adams KF Jr, Zannad F. Clinical
Page 67 and 68: complicating a cute m yocardial inf
Page 69 and 70: nitroglycerin in patients with adva
Page 71 and 72: 223. Adams JE III, Sicard GA, Allen
Page 73 and 74: Ghiduri ale Societatii Europene de
Page 97 and 98:
Ghiduri ale Societatii Europene de
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Traducerea a fost efectuată de: Dr
Page 141 and 142:
A. Organizarea comitetului şi revi
Page 143 and 144:
Tabelul 1. Aplicarea clasei de reco
Page 145 and 146:
Clasa IIa (1) Pentru prevenţia pri
Page 147 and 148:
Clasa I (1) Pentru pacienţii cu FA
Page 149 and 150:
onă la pacienţii stabili hemodina
Page 151 and 152:
Figura 1. Tipurile de fibrilaţie a
Page 153 and 154:
A Activare focala B Multiple reintr
Page 155 and 156:
2. Conducerea atrioventriculară î
Page 157 and 158:
tibilitate familială pentru apari
Page 159 and 160:
Tipul IC se referă la clasificarea
Page 161 and 162:
Tabelul 4. Studii care compara stra
Page 163 and 164:
Consideratii speciale la pacientii
Page 165 and 166:
Tabelul 7. Agenti farmacologici adm
Page 167 and 168:
Tabelul 8. Factori de risc pentru a
Page 169 and 170:
Anticoagularea cu angenti antagonis
Page 171 and 172:
Figura 6. Terapia antitrombotica pe
Page 173 and 174:
Figura 7. Managementul pacientilor
Page 175 and 176:
Medicament a Amiodarona Tabelul 13.
Page 177 and 178:
in ordinea sugerata. Pe verticala e
Page 179 and 180:
administrarea a 600mg zilnic pentru
Page 181 and 182:
urmă par a beneficia mai mult de a
Page 183 and 184:
Tabelul 18. Tratamentul farmacologi
Page 185 and 186:
IC. Pacienţii ar trebui avertizaţ
Page 187 and 188:
ecurenţelor este mai puţin probab
Page 189 and 190:
alegere sunt disopiramida sau fleca
Page 191 and 192:
51. Ricard P, Levy S, Trigano J, et
Page 193 and 194:
fibrillation: the results of the Po
Page 195 and 196:
and Mortality on Dofetilide Study G
Page 197 and 198:
278. Crijns HJ, Van Gelder IC, Lie
Page 199 and 200:
mode and mode-switch algorithm. Cir
Page 201 and 202:
Cuprins Preambul...................
Page 203 and 204:
implicate în îngrijirea sănătă
Page 205 and 206:
Figura 1. Relaţia dintre disfuncţ
Page 207 and 208:
Figura 2. Algoritm de diagnostic al
Page 209 and 210:
însele nu oferă o estimare corect
Page 211 and 212:
3. evidenţierea unor relaxări ven
Page 213 and 214:
textul prezenţei fibrilaţiei atri
Page 215 and 216:
Variabilitatea frecvenţei cardiace
Page 217 and 218:
Tabelul 7. Stratificarea riscului
Page 219 and 220:
Tabelul 8. Obiectivele tratamentulu
Page 221 and 222:
Monitorizarea greutăţii Pacienţi
Page 223 and 224:
nivel redus (de exemplu 40-50% din
Page 225 and 226:
Tabelul 13. Dozele de iniţiere şi
Page 227 and 228:
Tabelul 16. Diuretice: doze (per os
Page 229 and 230:
Tabelul 18. Betablocante: dozele de
Page 231 and 232:
ficienţa cardiacă sau pentru a fi
Page 233 and 234:
Noul agent sensibilizant la calciu,
Page 235 and 236:
metrele ventriculare şi a ameliora
Page 237 and 238:
O serie de metaanalize recente au e
Page 239 and 240:
cazul pacienţilor cu disfuncţie a
Page 241 and 242:
Deoarece insuficienţa cardiacă es
Page 243 and 244:
• se adaugă spironolactona sau B
Page 245 and 246:
56. Khot Un, Jia G, Moliterno DJ et
Page 247 and 248:
133. Dutka DP, Olivotto I, Ward S e
Page 249 and 250:
208. Packer M, Bristow MR, Cohn JN
Page 251 and 252:
Thorac Cardiovasc Surg 2001;13:459-
Page 253 and 254:
355. Tonkon M. A study of the effic
Page 255 and 256:
Preambul Este important că medicii
Page 257 and 258:
Ghidurile ACC, AHA şi ESC sunt dis
Page 259 and 260:
Tabelul 3. Inconsecvenţe între Gh
Page 261 and 262:
Pattern-urile epidemiologice au imp
Page 263 and 264:
2.2.3. Riscul dependent de timp Ris
Page 265 and 266:
logice responsabile de MSC. Motivul
Page 267 and 268:
1,30-3,58) la 2,4 (95% CI: 1,70- 3,
Page 269 and 270:
supravieţuitorii IMA sau rudele pa
Page 271 and 272:
MADIT. 197 Oricum, aceşti paceinţ
Page 273 and 274:
studiilor nearătând un avantaj cl
Page 275 and 276:
Figura 2. Trialuri majore cu ICD. H
Page 277 and 278:
dul ACC/AHA updatat în 2004 pentru
Page 279 and 280:
suplimentară poate fi realizată l
Page 281 and 282:
hemodinamică în SCA necesită tra
Page 283 and 284:
descrise ca „torsadă de vârfuri
Page 285 and 286:
defibrilator implantabil pentru a
Page 287 and 288:
egulă în funcţie de severitatea
Page 289 and 290:
semnificativ prognosticul, nefiind
Page 291 and 292:
că medicamentoasă optimă şi car
Page 293 and 294:
ezonabilă, cu un status funcţiona
Page 295 and 296:
prezenţa TVNS poate fi mai specifi
Page 297 and 298:
pacienţii sub 40 de ani este un fa
Page 299 and 300:
Kearns-Sayre, distrofia Erb, atrofi
Page 301 and 302:
între TVNS şi MSC, 25,766,768 de
Page 303 and 304:
emoţiile sau efortul; totuşi trig
Page 305 and 306:
• Implantarea defibrilatorului ca
Page 307 and 308:
anţă pentru terapia medicamanetoa
Page 309 and 310:
cardiomiopatiei induse de alcool. A
Page 311 and 312:
precum şi a torsadei vârfurilor e
Page 313 and 314:
loveşte adesea pacienţii vârstni
Page 315 and 316:
mult în funcţie de durata episodu
Page 317 and 318:
Unii inhibitori de protează Betabl
Page 319 and 320:
Clasa IIa 1. Oprirea medicamentului
Page 321 and 322:
locarea canalelor de sodiu şi răs
show all

Ghidurile ESC - Media Med Publicis

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?