Ghidurile ESC - Media Med Publicis
Ghidurile ESC - Media Med Publicis
Ghidurile ESC - Media Med Publicis
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Tabelul 8. Obiectivele tratamentului insuficienţei cardiace<br />
1. Prevenţie<br />
• Prevenirea şi/sau controlul afecţiunilor care determină apariţia disfuncţiei cardiace şi insuficienţei cardiace<br />
• Prevenirea progresiei insuficienţei cardiace, odată ce a survenit disfuncţia cardiacă<br />
2. Morbiditate<br />
Menţinerea sau ameliorarea calităţii vieţii<br />
3. Mortalitatea<br />
Creşterea duratei de supravieţuire<br />
Prevenţia insuficienţei cardiace<br />
• Dezvoltarea disfuncţiei ventriculare şi a insuficienţei<br />
cardiace poate fi întârziată sau prevenită<br />
prin tratarea condiţiilor care au dus la apariţia<br />
insuficienţei cardiace, în particular la pacienţii cu<br />
hipertensiune arterială şi/sau afecţiune coronariană<br />
(clasa de recomandare I, nivel de evidenţă A).<br />
Prevenirea apariţiei insuficienţei cardiace trebuie să<br />
fie întotdeauna un obiectiv primar. Multe dintre cauzele<br />
potenţiale ale leziunilor miocardice pot fi tratate iar<br />
extinderea leziunilor miocardice să poată fi redusă. Ca<br />
un exemplu sunt abordarea terapeutică a factorilor de<br />
risc ai afecţiunilor coronariene, tratamentul ischemiei,<br />
triajul precoce al infarctului miocardic acut, prevenirea<br />
reinfarctizării, identificarea cu acurateţe şi tratamentul<br />
agresiv al hipertensiunii arteriale şi a unor afecţiuni specifice<br />
ale muşchiului cardiac, corecţia la timp a valvulopatiilor<br />
şi a cardiopatiilor congenitale.<br />
Studiile populaţionale au demonstrat clar faptul că<br />
hipertensiunea arterială este un factor major de risc<br />
pentru insuficienţa cardiacă, contribuind la apariţia unui<br />
procent mare de pacienţi cu insuficienţă cardiacă şi<br />
sugerând faptul că un control precoce şi agresiv al<br />
tensiunii arteriale ar constitui o strategie promiţătoare<br />
pentru prevenirea insuficienţei cardiace cronice 32,171 .<br />
Aceste studii epidemiologice arată de asemenea că afectarea<br />
coronariană contribuie major la dezvoltarea insuficienţei<br />
cardiace cronice, în particular la pacienţii de<br />
sex masculin 171,172 .<br />
În cazul hipertensiunii arteriale, inhibitorii enzimei<br />
de conversie a angiotensinei (IECA), blocantele receptorilor<br />
de angiotensină sau combinaţia diuretice/ betablocante<br />
reduc incidenţa deceselor şi a spitalizărilor<br />
pacienţilor cu insuficienţă cardiacă 173 . În cadrul studiului<br />
ALLHAT administrarea de doxazosin a fost asociat<br />
cu o creştere semnificativă a numărului cazurilor cu<br />
insuficienţă cadiacă cronică spre deosebire de clortalidonă<br />
174 . Mai mult, clortalidona a fost asociată cu o<br />
incidenţă redusă a insuficienţei cardiace atunci când a<br />
fost comparată cu lisinoprilul sau cu amlodipina. Aplicabilitatea<br />
rezultatelor ALLHAT în cadrul populaţiei<br />
europene rămâne, totuşi, discutabilă, deoarece acest studiu<br />
a înrolat o proporţie substanţială de pacienţi Afro-<br />
Americani.<br />
O serie de studii randomizate indică faptul că administrarea<br />
precoce a IECA sau a antagoniştilor receptorilor<br />
de angiotensinogen reduce semnificativ apariţia<br />
insuficienţei cardiace în cazul unor populaţii cu risc<br />
cardiovascular înalt cum ar fi cele formate din pacienţi<br />
cu afecţiuni cardiovasculare în antecedente, cu diabetul<br />
zaharat izolat sau asociat nefropatiei sau cu hipertensiune<br />
arterială 175-179 . În cadrul populaţiilor cu risc<br />
cardiovascular înalt, administrarea de statine sau a unui<br />
tratament antiplachetar cu clopidogrel au redus dezvoltarea<br />
insuficienţei cardiace 180-181 .<br />
Cum disfuncţia miocardică este prezentă întotdeauna,<br />
principalul obiectiv este de a îndepărta cauza primară<br />
atunci când acest lucru este posibil (de exemplu<br />
ischemia, substanţele toxice, alcoolul, medicamentele,<br />
afecţiunile tiroidiene). Al doilea obiectiv al tratamentului<br />
modern al insuficienţei cardiace este acela de modulare<br />
a progresiei de la disfuncţia asimptomatică a ventriculului<br />
stâng către insuficienţă cardiacă.<br />
Modalităţile de a modula progresia de la disfuncţia<br />
asimptomatică a ventriculului stâng la insuficienţă cardiacă<br />
sunt descrise în capitolul referitor la „Tratamentul<br />
disfuncţiei asimptomatice a ventriculului stâng“.<br />
Abordarea terapeutică a insuficienţei<br />
cardiace cronice<br />
Abordarea terapeutică a insuficienţei cardiace cronice<br />
care este produsă prin disfuncţia sistolică a ventriculului<br />
stâng include oferirea de sfaturi cu un caracter general<br />
şi alte metode non-farmacologice, terapie farmacologică,<br />
dispozitive mecanice şi intervenţii chirurgicale.<br />
Metodele curente de tratament sunt prezentate în<br />
Tabelul 9.<br />
Abordarea terapeutică a subgrupurilor specifice de<br />
pacienţi, de exemplu în cazul vârstnicului cu insuficienţă<br />
cardiacă determinată predominant prin disfuncţie<br />
diastolică, este menţionată în secţiunile speciale ale<br />
acestui ghid. Tratamentul insuficienţei cardiace acute,<br />
edemului pulmonar şi a şocului cardiogen vor fi prezentate<br />
într-un document separat 21 .<br />
Tabelul 9. Opţiunile terapeutice:<br />
Abordare nefarmacologică<br />
• Sfaturi şi măsuri cu un caracter general<br />
• Antrenament pentru efortul fizic<br />
20
Change language