04.11.2014 Views

Ghidurile ESC - Media Med Publicis

Ghidurile ESC - Media Med Publicis

Ghidurile ESC - Media Med Publicis

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

2.2.2. Conservativ, invaziv precoce sau<br />

imediat invaziv?<br />

Studii recent publicate au arătat că mai puţin de 50%<br />

din pacienţii cu NSTE-ACS efectuează proceduri invazive<br />

(GRACE 82 şi CRUSADE 83 ). Susţinătorii strategiei<br />

conservative î n m anagementul UA şi NSTEMI î şi<br />

bazează su gestiile lo r p e rezu ltatele trial urilor TIMI<br />

IIB 84 , MATE 85 şi V ANQWISH 86 . Mai m ulte fisu ri<br />

metodologice apar în aceste studii (rată crescută de crossover,<br />

u tilizare redusă sau deloc a sten turilor, n efolosirea<br />

inhibitorilor GP IIb /IIIa), f ăcând con cluziile lo r<br />

anacronice. În GUSTO IV-ACS, revascularizaţia în<br />

intervalul d e 30 d e zile a fost aso ciată cu a meliorarea<br />

prognosticului 87 . Mortalitatea relativ crescută la pacienţii<br />

trata ţi medicamentos p oate fi l egată, în part e, de<br />

selecţia pacienţilor.<br />

Pe lâng ă do uă st udii eur opene re duse (TR UCS 88 şi<br />

VINO 89 ), preferinţa pentru abordarea timpuriu invazivă<br />

vs. abordarea iniţial conservativă se bazeaz ă pe rezul tatele<br />

a 6487 pacienţi în trei trialuri: FRISC II 90 , TACTIS-<br />

TIMI 18 91 şi RITA-3 92 . (Ta belul 3 şi 4 şi Fi gura1).<br />

(Recomandări pentru PCI precoce la pacienţii cu risc<br />

crescut NSTE-ACS: I A).<br />

Deşi precau ţia este necesar ă în in terpretare, d iferenţele<br />

de sex pot exista 93 . Există multe studii în derulare<br />

(ex. ICTUS), care includ un regim antiplachetar mai<br />

potent şi în consecin ţă p ot modifica rec omandărilor<br />

curente de strategie invazivă. ISAR-COOL 94 a comparat<br />

o st rategie m edicală („de r ăcire“) vs PC I im ediat la<br />

pacienţii cu ris c crescut cu subdenivelare de ST (65%)<br />

sau trop onină T crescută ( 67%). Durata m edie pâ nă la<br />

cateterizare a fost de 86 ore în grupul „de răcire“ şi de<br />

2,4 ore î n g rupul i mediat i nvaziv. Numai 5, 8% di n<br />

grupul paci enţilor am ânaţi au tre buit cateteriza ţi m ai<br />

devreme. End point-ul prim ar, definit ca deces ul din<br />

orice cauză şi infarct miocardic întins non-fatal la 30 de<br />

zile, a surv enit la 1 1,6% în g rupul „d e răcire“ (pre -<br />

tratament an titrombotic prelun git) v s 5,9% la p acienţii<br />

randomizaţi î n gr upul cu st rategie i nvazivă im ediată<br />

(p=0,04). A ceastă evolu ţie a fo st atribu ibilă evenimentelor<br />

su rvenite în aintea cate terizării. Inv estigatorii au<br />

concluzionat c ă la pacien ţii cu NSTE-ACS cu risc<br />

crescut, î ntârzierea in tervenţiilor nu am eliorează evo -<br />

luţia şi pre-tratamentul antitrombotic trebuie menţinut la<br />

durata minimă necesară pentru organizarea cateterizării<br />

şi revascularizaţiei.<br />

8

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!