CarteaOrtopedietraumatologie

după momentul traumatizării. Această fază se mai numeşte şi faza
calusului moale: la diverse etape de maturizare, între fragmentele
osoase se formează un nou ţesut conjunctiv granular, dar care încă
nu poate asigura o stabilitate interfragmentară.
Faza a III-a – formarea calusului osos primar: pe reţeaua şi
matricea fibrelor de colagen începe acumularea sărurilor minerale
[Ca 10 (PO 4 ) 2 ] 6 × Ca(OH) 2 , aduse în focar prin noile vase sangvine.
Acest proces este bine determinabil, clinic şi radiologic, după 21–
24 zile de la traumatism. Pe clişeul radiografic efectuat în această
perioadă se poate constata o uşoară umbră a formaţiunii osoase
între şi în jurul fragmentelor osoase. Clinic, la acest termen, în
focar dispar mişcările patologice, fapt ce este util pentru a aplica
imobilizarea ghipsată după abandonarea tracţiei scheletice, prin
care s-a tratat până la acest moment pacientul.
Faza a IV-a – maturizarea calusului osos, care decurge concomitent
cu formarea noului ţesut. Calusul osos primar continuă mineralizarea,
prin depunerea cristalelor de hidrooxiapatită, până la
formarea osului dur, care asigură stabilitatea necesară a fragmentelor.
Durata acestei faze variază între 1 şi 6 luni, în funcţie de
osul fracturat, de sediul fracturii şi de mulţi factori locali şi generali.
Faza a V-a – restructurarea funcţională a calusului osos şi remodelarea
osului: se manifestă prin înlocuirea lentă a osului nestructuralizat
cu os lamelar structuralizat haversian. La nivelul diafizei
se formează stratul cortical, surplusurile de calus osos se absorb,
cu formarea canalului medular. La nivelul metafizei se produce
ţesut spongios cu morfologie normală. Durata acestei faze
este diferită: începe aproximativ după a 6-a săptămână de la
fractură şi continuă luni, uneori chiar ani, în funcţie de segmentul
traumatizat. Clinic, fractura se consideră complet consolidată
odată cu restabilirea rezistenţei osoase respective.
Evoluţia osteogenezei reparatorii poate avea 2 variante:
I – consolidarea primară: excluderea sau minimalizarea fazei
calusului moale; se poate manifesta în cazurile de stabilizare, fixa-
118