CarteaOrtopedietraumatologie

Recommendations

Info

degetului în „ciocan”. Tratamentul chirurgical se efectuează după metoda Vainstein V. – sutura porţiunilor aparatului extensor lezat. Secţiunile tendoanelor extensoare pe partea dorsală a mâinii sunt cele mai frecvente şi benigne din punctul de vedere al funcţiei de extensie a degetelor şi mâinii. Tratamentul fizioterapic şi funcţional după înlăturarea imobilităţii este cu mult mai scurt decât în leziunile flexorilor. Bibliografie 1. Teodoriu T., Borş P. Chirurgia traumatismelor mâinii. Bucureşti, 1958. 2. Рудольф Кош. Хирургия кисти. Будапешт, 1966. 3. Б. Бойчев, Ив. Матев, Я. Холевич, Е. Панева-Холевич. Хирургия кисти и пальцев. София, 1971. 4. Цапу П. Пластика дефектов сухожилий формалинизированными аллотрансплантами. Реферат диссертации к.м.н, Кишинев, 1978. 61
LEZIUNILE TRAUMATICE ALE NERVILOR PERIFERICI Cauzele patologiei nervilor periferici pot fi multiple şi variate, cele mai frecvente fiind traumatismele. Traumatismele care pot provoca lezarea nervilor periferici sunt diferite: 1) traumatisme cu obiecte tăioase, soldate cu secţionarea nervilor la diferite niveluri ale membrelor toracic şi pelvin; 2) fracturi cu deplasarea fragmentelor şi cu implicarea elementelor nervoase învecinate; 3) traumatism prin garou; 4) sindromul de canal carpian – compresiunea nervului median; sindromul de canal cubital – compresiunea nervului ulnar la nivelul epitrohliei; 5) compresiuni secundare ale nervilor periferici (calus vicios, bandelete fibroase, cicatrice); 6) electrocutare etc. Clasificare În activitatea clinică se folosesc, de obicei, trei clasificări ale traumatismelor nervilor periferici, bazate pe modificările histologice: 1) clasificarea Seddon (1943); 2) schema celor „5 grade”, introdusă de Sunderland (1951) ; 3) clasificarea M. Corlăteanu (1982). Clasificările se bazează pe gradul traumatismului suferit de nerv şi simptomele clinice caracteristice. Seddon (1943) a intodus termenii neuropraxis, axonotmesis şi neurotmesis ca forme, grade, tipuri de traumatisme ale nervilor periferici. Neuropraxisul reprezintă un episod trecător al dereglării transmiterii impulsurilor, fără întreruperea integrităţii tunicilor mielinice şi a axonului. Evoluează fără degenerări axonale ale segmentului distal al nervului. Recuperarea decurge de la câteva zile până la câteva săptămâni. Axonotmesis: în acest tip de traumatism, fibra nervoasă (axonul) este „întreruptă”, cu păstrarea continuităţii tubului endoneural, tunicilor mielinice şi a ţesutului conjunctiv, care 62
Page 1 and 2:
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLI
Page 3 and 4:
CZU O 2010 Aprobat de Consiliul met
Page 5 and 6:
LOCOMOTOR Capitolul I. Traumatismel
Page 7 and 8:
Capitolul II. Patologiile ortopedic
Page 9 and 10:
PREFAŢĂ De la publicarea ultimulu
Page 11 and 12: Partea I NOŢIUNI GENERALE DESPRE O
Page 13 and 14: ea copiilor, instruire (ulterior a
Page 15 and 16: luptă în suferinţă, şi când s
Page 17 and 18: pregătire a cadrelor medicale, au
Page 19 and 20: numit R. Vreden (1867 -1934), iar p
Page 21 and 22: cundariat clinic, doctorantură la
Page 23 and 24: 4. М.О. Фриндланд. Оч
Page 25 and 26: otaţie), ale plantelor (picior ech
Page 27 and 28: Scurtarea de braţ poate fi determi
Page 29 and 30: oase a acestuia din motivul redorii
Page 31 and 32: ţie, adducţie, rotaţie externă
Page 33 and 34: după zero se notează, în grade,
Page 35 and 36: aţului între pronaţie şi supina
Page 37 and 38: Flexie Hiperextensie Fig. 14. Flexi
Page 39 and 40: Hiperextensie Flexie Fig. 18. Volum
Page 41 and 42: Capitolul III. TRAUMATISMELE APARAT
Page 43 and 44: Clasificarea traumatismelor În fun
Page 45 and 46: În funcţie de varietatea lor, pol
Page 47 and 48: LEZIUNILE DESCHISE ALE ŢESUTURILOR
Page 49 and 50: 2. Zona necrozei primare, care cupr
Page 51 and 52: Tratamentul plăgilor şi profilaxi
Page 53 and 54: până la prima operaţie, în dive
Page 55 and 56: tardive - peste 14 zile după toale
Page 57 and 58: câteva zone. Conform clasificării
Page 59 and 60: mală. Acest procedeu se examineaz
Page 61: În cazurile complicate şi fără
Page 65 and 66: Clasificarea M. Corlăteanu (1982)
Page 67 and 68: locul unei celule apar 8-12. Astfel
Page 69 and 70: ţie decurge de la zona proximală
Page 71 and 72: Leziunea nervului radial 1. Leziune
Page 73 and 74: c. Paralizia muşchilor lombricali
Page 75 and 76: Leziunea nervului tibial Clinic se
Page 77 and 78: e) terapia cu nămol se aplică par
Page 79 and 80: IV - menţinera coaptării, care po
Page 81 and 82: Având în vedere momentul apariţi
Page 83 and 84: fie a celui standard (Esmarh, bande
Page 85 and 86: d) edemaţierea tegumentelor distal
Page 87 and 88: II - este prezentă redoarea ischem
Page 89 and 90: ţiei, cu limitarea afluxului de s
Page 91 and 92: prin aplicarea pungii de zăpadă,
Page 93 and 94: 7. Examenul clinic necesită să fi
Page 95 and 96: Incidenţa luxaţiilor 1. Luxaţia
Page 97 and 98: Fig. 44. Fractură-luxaţie în art
Page 99 and 100: c) fixarea elastică a segmentului
Page 101 and 102: 2) apariţia posibilităţii de a e
Page 103 and 104: FRACTURILE OASELOR APARATULUI LOCOM
Page 105 and 106: oasele sănătoase, asupra cărora
Page 107 and 108: oblică (fig. 47); spiroidală. Fi
Page 109 and 110: Fig. 50. Fractura claviculei cu dep
Page 111 and 112: tipul C - fractură epifizară tota
Page 113 and 114:
asemenea, şi de fragmentele osului
Page 115 and 116:
Tipul I - fractură produsă de o e
Page 117 and 118:
e) prezenţa fracturilor pe radiogr
Page 119 and 120:
după momentul traumatizării. Acea
Page 121 and 122:
Fig. 56. Zona fizară distală a oa
Page 123 and 124:
introduce din medial spre lateral p
Page 125 and 126:
inel (aparatul Vol kov-Oganesean),
Page 127 and 128:
POLITRAUMATISMELE. MALADIA TRAUMATI
Page 129 and 130:
În prezent, de această apreciere
Page 131 and 132:
3 puncte Traumatizarea ţesuturilor
Page 133 and 134:
Din definiţie este clar că acest
Page 135 and 136:
unei părţi de hematii, scăderea
Page 137 and 138:
I. Dereabin şi O. Nasonkin (1987)
Page 139 and 140:
1. Maladia traumatică necesită un
Page 141 and 142:
ŞOCUL TRAUMATIC Termenul choc a fo
Page 143 and 144:
Teoria fondată pe valoarea hemorag
Page 145 and 146:
poate constata paliditatea tegument
Page 147 and 148:
ferice. Pulsul este mai frecvent de
Page 149 and 150:
(cifra critică este 40 mm/oră), t
Page 151 and 152:
saturarea organismului traumatizat
Page 153 and 154:
substituenţi ai sângelui cu desti
Page 155 and 156:
Capitolul IV. EMBOLIA GRĂSOASĂ TR
Page 157 and 158:
Sunt cunoscute mai multe teorii pri
Page 159 and 160:
i consideră că globulele grăsoas
Page 161 and 162:
Clasificarea emboliei grăsoase tra
Page 163 and 164:
Spre regret, dereglările precoce a
Page 165 and 166:
cazuri şi examenul radiologic al c
Page 167 and 168:
Bibliografie 1. Antonescu D., Barbu
Page 169 and 170:
Aceeaşi situaţie se creează în
Page 171 and 172:
cu predominanţa membrului pelvin -
Page 173 and 174:
tracelular. În declanşarea şi ev
Page 175 and 176:
La eliberarea din compresiune, sind
Page 177 and 178:
senzaţii de sufocare; creşterea
Page 179 and 180:
gr. III (grav) - în compresiunea
Page 181 and 182:
locaje în teaca musculară prin pr
Page 183 and 184:
Partea II TRAUMATOLOGIE SPECIALĂ:
Page 185 and 186:
prezenţa simptomului Comolli (1932
Page 187 and 188:
Diagnosticul clinic este uşor de s
Page 189 and 190:
Fig. 65. Luxaţia extremităţii ac
Page 191 and 192:
Această leziune se întâlneşte r
Page 193 and 194:
În funcţie de fractură, primul a
Page 195 and 196:
osteosinteză cu placă şi şurubu
Page 197 and 198:
Fig. 74. Luxaţie subcoracoidă a c
Page 199 and 200:
Fig. 77. Luxaţie inferioară (axil
Page 201 and 202:
Luxaţia recidivantă a umărului L
Page 203 and 204:
nervilor median, ulnar, radial; de
Page 205 and 206:
Fractură-luxaţie deplasată anter
Page 207 and 208:
Diagnosticul se stabileşte uşor p
Page 209 and 210:
2 3 4 Fig. 86. Clasificarea anatomo
Page 211 and 212:
Fig. 87. Fractură supracondiliană
Page 213 and 214:
Diagnosticul clinic se manifestă p
Page 215 and 216:
Fig. 89. Luxaţie posterolaterală
Page 217 and 218:
Fig. 90. Schema luxaţiei divergent
Page 219 and 220:
În tratamentul chirurgical se prac
Page 221 and 222:
lor, este indirect - cădere pe pal
Page 223 and 224:
Fractura-luxaţie Monteggia-Stănci
Page 225 and 226:
Fig. 102. Leziunea Galleazzi: fract
Page 227 and 228:
comandă osteosinteza intrafocară
Page 229 and 230:
Fig. 104. Reducerea ortopedică a f
Page 231 and 232:
Carpul, format din opt oase, are un
Page 233 and 234:
Examinarea radiografică necesită
Page 235 and 236:
Fig. 112. Luxaţie a osului semilun
Page 237 and 238:
Se manifestă prin durere, tumefac
Page 239 and 240:
Fracturile falangelor distale deseo
Page 241 and 242:
Generalităţi Deşi capul femural,
Page 243 and 244:
Primul sistem vascular, ce provine
Page 245 and 246:
Mecanismul de producere Luxaţia de
Page 247 and 248:
du-se în spongia capului, apoi, da
Page 249 and 250:
Garden IV - fracturi cu dislocare t
Page 251 and 252:
înlăturarea durerilor la nivelul
Page 253 and 254:
Tardive, la locul fracturii: pseud
Page 255 and 256:
crepitaţii osoase. Radiografia în
Page 257 and 258:
Fig. 124. Fractură trohanteriană
Page 259 and 260:
placă-lamă cu unghi de 130 - pent
Page 261 and 262:
Fig. 126. Extremitatea distală a f
Page 263 and 264:
xie moderată a gambei. În fractur
Page 265 and 266:
1 2 3 4 Fig. 127. Clasificarea frac
Page 267 and 268:
a b c Fig. 129. a - Fractura polulu
Page 269 and 270:
compune din cartilaj şi osul spong
Page 271 and 272:
Fig. 131. Fractura platoului tibial
Page 273 and 274:
endostal. O altă cale de vasculari
Page 275 and 276:
3) restabilirea integrităţii vase
Page 277 and 278:
C 1 - fractura fibulei, leziunea si
Page 279 and 280:
dintre aceste două măsurători nu
Page 281 and 282:
a b Fig. 136. Fracturi maleolare (a
Page 283 and 284:
moi mai mult de 2-4 ore ar provoca
Page 285 and 286:
Micşorarea acestui unghi până la
Page 287 and 288:
LUXAŢIILE ŞOLDULUI Generalităţi
Page 289 and 290:
Simptomatologie Semne probabile: du
Page 291 and 292:
şate, muşchiul gastrocnemian şi
Page 293 and 294:
nerea segmentului în poziţie redu
Page 295 and 296:
de genunchiul sănătos semnifică
Page 297 and 298:
degetele apasă în dreptul meniscu
Page 299 and 300:
o atelă ghipsată pe 10 zile, apoi
Page 301 and 302:
Fig. 143. Regiunile anatomice ale c
Page 303 and 304:
În bazinul inferior vascularizaţi
Page 305 and 306:
(banda de tensiune dorsală). După
Page 307 and 308:
Comoţia măduvei spinării este o
Page 309 and 310:
ne şi este asociată cu simptome m
Page 311 and 312:
B". Fractura pediculilor axisului (
Page 313 and 314:
Stadiul II. Tasare anterioară a co
Page 315 and 316:
AI. Fracturi prin tasare anterioar
Page 317 and 318:
Rotaţie DI DII DIII Fig. 160. Sche
Page 319 and 320:
a b c d e f Fig. 162. Schema fractu
Page 321 and 322:
subluxaţie-luxaţie unilaterală c
Page 323 and 324:
cominutivă incompletă; 2) fractur
Page 325 and 326:
majorarea spaţiului interspinos, o
Page 327 and 328:
lor medulari, cu pierderea tranzito
Page 329 and 330:
Fig. 171. Fractură cominutivă de
Page 331 and 332:
gice sau neurochirurgicale municipa
Page 333 and 334:
toda А.V. Кaplan: repoziţia vert
Page 335 and 336:
care, de rând cu stabilizarea vert
Page 337 and 338:
Fig. 177. Implanturi metalice de st
Page 339 and 340:
Fig. 180. Placă metalică pentru r
Page 341 and 342:
A B C Fig. 181. Schema fracturilor
Page 343 and 344:
La momentul actual este utilizată
Page 345 and 346:
denţe anteroposterioară, cranial
Page 347 and 348:
În fracturile pelvine de tipul C,
Page 349 and 350:
active sau neurogene, provocate de
Page 351 and 352:
zării de lungă durată a acestor
Page 353 and 354:
Tratamentul redorilor poate fi cons
Page 355 and 356:
Reducerea incompletă a fragmentelo
Page 357 and 358:
lidarea traumatizării brutale a ţ
Page 359 and 360:
Fig. 195. Pseudoartroză fibrosinov
Page 361 and 362:
atrofică (fig. 197 c): blocarea co
Page 363 and 364:
În pseudoartrozele flotante sunt o
Page 365 and 366:
tratamentul de lungă durată cu un
Page 367 and 368:
Fig. 200. Osteită posttraumatică
Page 369 and 370:
Fig. 202. Osteită posttraumatică
Page 371 and 372:
prezenţa ţesuturilor necrotizate,
Page 373 and 374:
Fig. 204. Formarea nucleelor osific
Page 375 and 376:
Fig. 207. Osificări masive paraart
Page 377 and 378:
Tratamentul chirurgical Se aplică
Page 379 and 380:
să fie fără dureri şi cicatrice
Page 381 and 382:
nale, când nu există alte metode
Page 383 and 384:
osul (momentul III). În final, bon
Page 385 and 386:
turează în mod obişnuit, sau se
Page 387 and 388:
Fig. 214. Variante de proteze ale m
Page 389 and 390:
Capitolul I. MALFORMAŢIILE ŞI DIF
Page 391 and 392:
Boala amniotică întruneşte un ş
Page 393 and 394:
osos (sindromul Klippel-Feil, coast
Page 395 and 396:
Asimetria maxilei şi mandibulei de
Page 397 and 398:
Maladia descrisă de chirurgul fran
Page 399 and 400:
Instabilitatea şoldului este semnu
Page 401 and 402:
Semnul Ortolani, depistat la un nou
Page 403 and 404:
Fig. 220. Schema Erlaher de citire
Page 405 and 406:
Fig. 221. Metoda de reducere ortope
Page 407 and 408:
Astragalul este deplasat anterior f
Page 409 and 410:
a Fig. 223. Tabloul clinic al picio
Page 411 and 412:
Tratamentul precoce permite reducer
Page 413 and 414:
Т.S. Zaţepin mobilizează supinat
Page 415 and 416:
articulaţiilor coxo-femurale atest
Page 417 and 418:
Ţinuta lordotică se caracterizeaz
Page 419 and 420:
(torsiunea vertebrei scoliotice). E
Page 421 and 422:
c) ale adolescenţilor (10-18 ani);
Page 423 and 424:
4. Neurofibromatoza. 5. Patologia m
Page 425 and 426:
M.I. Şulutko (1963) Gradul I - ung
Page 427 and 428:
s-a efectuat vreun tratament şi ca
Page 429 and 430:
ţin, iar uneori deloc, cele secund
Page 431 and 432:
Radiografiile funcţionale în pozi
Page 433 and 434:
Fig. 238. Cifo-scolioză toracală;
Page 435 and 436:
Determinarea valorii deformaţiei v
Page 437 and 438:
Pentru a preciza tactica tratamentu
Page 439 and 440:
Pentru prognosticarea evoluţiei di
Page 441 and 442:
a Fig. 248. a - corset Shede pentru
Page 443 and 444:
Fig. 251. Sistemul Cotrelle-Dubouss
Page 445 and 446:
e Fig. 254. a, b - secvenţe intrao
Page 447 and 448:
Osteocondroza coloanei vertebrale O
Page 449 and 450:
Teoria hormonală: afecţiunile deg
Page 451 and 452:
Fig. 258. Contractura musculaturii
Page 453 and 454:
3 Fig. 260. Bolnavă cu osteocondro
Page 455 and 456:
hernie migratoare subligamentară (
Page 457 and 458:
Fig. 264. Bolnav cu osteocondroză
Page 459 and 460:
Manifestările clinice sunt cauzate
Page 461 and 462:
ează la mişcare şi palparea punc
Page 463 and 464:
Tratamentul Metodele conservatoare
Page 465 and 466:
Fig. 270. Nucleotomie percutanată.
Page 467 and 468:
Spondilolisteza şi spondiloliza Sp
Page 469 and 470:
(2002), în cadrul studiului pe 2 g
Page 471 and 472:
a vertebrei deplasate; deasupra ei
Page 473 and 474:
Fig. 274. Schema compresiunii struc
Page 475 and 476:
Fig. 277. Radiografie oblică în
Page 477 and 478:
Fig. 280. Unghiul de alunecare. Ung
Page 479 and 480:
Rezonanţa magnetică nucleară (fi
Page 481 and 482:
II sau chiar III, puţin simptomati
Page 483 and 484:
Tratamentul chirurgical poate urma
Page 485 and 486:
Fig. 287. Materiale moderne de fuzi
Page 487 and 488:
Fig. 289. Tratament chirurgical al
Page 489 and 490:
Capitolul III. OSTEONECROZA ISCHEMI
Page 491 and 492:
Osteonecroza avasculară la trohlee
Page 493 and 494:
Fig. 290. Boala Scheuermann-Mau (S.
Page 495 and 496:
Osteonecroza avasculară a tuberozi
Page 497 and 498:
Capitolul IV. COASTELE CERVICALE Co
Page 499 and 500:
sindromului de coastă cervicală e
Page 501 and 502:
Fig. 296. Angiosarcom la tibie. Dia
Page 503 and 504:
inclusiv în oncologie. Acceptabil
Page 505 and 506:
CLASIFICAREA HISTOLOGICĂ A TUMORIL
Page 507 and 508:
V. Sarcomul Ewing/(primitive neuroe
Page 509 and 510:
capul femural), deşi ulterior apar
Page 511 and 512:
ie, humerus, fibulă, vertebre, col
Page 513 and 514:
oneului; se poate însă dezvolta
Page 515 and 516:
în mai mică măsură - în oasele
Page 517 and 518:
Este o tumoare benignă de provenie
Page 519 and 520:
actuală, tratamentul de bază este
Page 521 and 522:
Tratamentul se aplică în conformi
Page 523 and 524:
tele osoase ale articulaţiei şi a
Page 525 and 526:
Decompensarea se poate produce cân
Page 527 and 528:
intră în suferinţă. În acest c
Page 529 and 530:
Fig. 310. Sinovită proliferativă
Page 531 and 532:
Gradul 4 (pronunţat): pierderea co
Page 533 and 534:
osului subcondral. Factorii respons
Page 535 and 536:
Antiinflamatoarele nonsteroide dife
Page 537 and 538:
Fig. 313. Artroplastie totală de
Page 539 and 540:
Fig. 314. Schimbări proliferative
Page 541 and 542:
Criteriile de diagnosticare în art
Page 543 and 544:
Fig. 317. Diformităţi avansate al
Page 545 and 546:
Fig. 318. Orteză pentru susţinere
Page 547 and 548:
Faza de debut poate fi influenţat
Page 549 and 550:
Fig. 320. Coxartroză displazică d
Page 551 and 552:
3. Unii bolnavi pot avea episoade d
Page 553 and 554:
şi fundul cotilului, o lamă osoas
Page 555 and 556:
inflamatorii clinice, radiografic v
Page 557 and 558:
Fig. 324 Osteotomia intertrohanteri
Page 559 and 560:
Artroza deformantă a articulaţiei
Page 561 and 562:
vara, artrodeze de şold incorecte,
Page 563 and 564:
Fig. 327. Dezaxarea în varum a gam
Page 565 and 566:
hialuronidazei. Injectarea intraart
Page 567 and 568:
Artrodeza articulaţiei genunchiulu
Page 569 and 570:
NECROZA AVASCULARĂ A CAPULUI FEMUR
Page 571 and 572:
Acest stadiu poate avea o durată d
Page 573 and 574:
Fig. 3 Stadiul III al NACF. Fig. 4
Page 575 and 576:
Durerile nocturne cauzate de staza
Page 577 and 578:
nulescu (1992), este utilizabilă,
Page 579 and 580:
olnavii cu o flexie a coapsei nu ma
Page 581 and 582:
Bibliografie 1. A. Denischi. Necroz
Page 583 and 584:
un mic traumatism, după unele mala
Page 585 and 586:
A B C Fig. 342. Schema evoluţiei f
Page 587 and 588:
4) radiografia cutiei toracice, pen
Page 589 and 590:
ghibusului (fig. 343). Fig. 343. Se
Page 591 and 592:
Fig. 345. Destrucţia ţesutului os
Page 593 and 594:
tuberculoase. Actualmente, atacă m
Page 595 and 596:
Fig. 349. Coxită tuberculoasă în
Page 597:
3. D. Stănculescu. Tuberculoza ost
show all

CarteaOrtopedietraumatologie

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?