CarteaOrtopedietraumatologie

Tratamentul
Metodele conservatoare sunt principale în tratamentul osteocondrozelor.
Cele chirurgicale sunt indicate în cazul ineficienţei
metodelor conservative sau dezvoltării simptomaticii de dereglări
neurovasculare de origine compresivă sau radiculospinale. Complexul
măsurilor curative în osteocondroze include: tratamentul
medicamentos, vertebro-neurologic, reflexoterapia, medicaţia topică,
oxigenarea hiperbarică şi tratamentul balnear.
Tratamentul medicamentos
Antiinflamatoarele nesteroide (AINS) – voltaren, ortofen, ibuprofen,
piroxicam, metindol, diclofenac şi altele – sunt eficiente la
bolnavii cu extruzii parţiale ale discului intervertebral, protruzii
elastice şi mai puţin eficiente la bolnavii cu hernie liberă (prolaps
discal). Aceste preparate stimulează procesele reparatorii, inhibă
procesele autoimune şi de inflamare aseptică locală.
Preparatele reologice normalizează micro- şi limfocirculaţia
(cavinton, eufilină, troxivazin, trontal, pentilin, agapurin, complamin),
sunt indicate în sindromul vegetovascular, dereglările
discirculatorii în zona segmentului vertebral afectat.
Terapia de deshidratare (furosemid, lazex, diacarb etc.) este
indicată la bolnavii cu prolabare sau extruzie discală, pentru înlăturarea
edemului radicular şi a discului intervertebral.
Preparatele desensibilizante (taveghil, suprastin, pipolfen)
sunt indicate pacienţilor cu instabilitate vertebrală segmentară,
pentru suprimarea reactivităţii tisulare în ţesuturile degenerativ
schimbate.
Stimularea proceselor reparatorii (aloe, plasmol, FIBS, romalon)
contribuie la stabilizarea organică a discurilor intervertebrale
degenerativ schimbate.
Preparatele neurotrope (piracetam, nootropil, ATP, vit. grupei
B) sunt bine-venite pentru bolnavii cu dereglări radiculare în
herniile de disc, în instabilitate degenerativă vertebrală.
Imunomodulatoarele (timalin, t-activin) ameliorează starea de
imunodeficienţă a bolnavilor cu sindrom algic îndelungat.
462