CarteaOrtopedietraumatologie

4) radiografia cutiei toracice, pentru a diagnostica procesul
tuberculos în plămâni;
5) radiografia sectorului, segmentului suspectat de tuberculoză;
6) examinarea eliminărilor din fistule, punctatului din articulaţia
bolnavă, din abcesul rece, care poate determina prezenţa bacilului
Koch.
SPONDILITA TUBERCULOASĂ SAU MORBUL
POTT
Procesul începe, aproape în fiecare caz, în corpul vertebral şi
poartă denumirea de spondilită anterioară. Mult mai rar spondilita
tuberculoasă începe în procesele spinoase – spondilita posterioară.
De obicei, complexul posterior este atacat secundar, după spondilita
anterioară. Mai frecvent în proces se implică vertebrele toracale
inferioare, lombare superioare, toracale, cervicale inferioare. În
majoritatea cazurilor, la început sunt implicate 2–3 vertebre; pe
parcursul patologiei şi la finalul ei, numărul lor creşte. Odată cu
distrucţia corpului unei vertebre per continuitatem, este distrus şi
discul intervertebral, implicând şi vertebrele învecinate. Contracţia
musculară produce o deformaţie vertebrală – ghibusul. Mărimea
lui depinde de numărul vertebrelor atacate de proces, de nivelul
coloanei vertebrale. El este mai mare în regiunea toracică. Poate
avea loc şi chifoscolioza. Treptat, între corpul vertebral şi ligamentul
longitudinal, se formează abcesul tuberculos, care apoi se
deplasează posterior şi inferior în spaţiile retropleural şi retroperitoneal.
Dacă abcesul se localizează în segmentele X–XII toracale,
lombare I–II, el coboară prin m. ilepsoas, sub lig. inghinal, până la
nivelul femurului, perineului.
Clinica spondilitei tuberculoase (morbului Pott)
Sir Percival Pott a descris-o la sfârşitul secolului XVIII; el
considera că manifestările tipice sunt: chifoza, deformarea scoliotică
a coloanei vertebrale, abcesele reci şi paraliziile. Actualmen-
586