CarteaOrtopedietraumatologie

Th I la S I , de dorit pe un singur film radiografic. Spondilografiile
de ansamblu ne oferă o informaţie sumară despre diformitatea
scoliotică. Pentru planificarea tratamentului conservator sau
chirurgical este necesară informaţia despre mobilitatea coloanei
vertebrale în regiunea curburilor scoliotice primare şi secundare,
precum şi despre unele segmente vertebrale în particular.
În acest scop se efectuează radiografii în poziţie orizontală şi
funcţională după Lonstein (1995), în poziţie dorsală, cu înclinaţii
active laterale maxime (fig. 234, 235).
Fig. 234. Imagine radiografică în scolioză toracală.
Mobilitatea curburilor scoliotice sunt evaluate prin examinări
radiologice la tracţie. Bolnavul aflându-se în decubit dorsal, se
efectuează tracţii pe axă de ambele picioare şi, cu ajutorul ansei
„Glison”, de regiunea cervicală (fig. 235). Spondilogramele la
tracţie sunt cele mai informative în scoliozele cu unghiul deformaţiei
mai mare de 60. În scoliozele cu unghiul deformaţiei mai mic
de 50, mai informative sunt radiogramele cu înclinaţii laterale
maxime – dreapta, stânga (D. Polli, P. Sturm, 1998).
429