CarteaOrtopedietraumatologie

PREFAŢĂ
De la publicarea ultimului manual de ortopedie şi traumatologie
(autori: prof. univ. S. Stamatin, prof. univ. I. Marin şi conf.
P. Pulbere; 1993) au trecut deja 17 ani – perioadă în care au survenit
semnificative schimbări în această valoroasă ştiinţă şi artă.
Anume în ultimii ani se implementează pe larg noi metode de
diagnosticare a diverselor traumatisme şi maladii ale aparatului
locomotor, cum ar fi ecografia sistemului muscular şi osos, tomografia
computerizată, rezonanţa magnetică-nucleară (RMN), termografia
computerizată, artroscopia şi altele, care, în mod radical,
au perfecţionat şi aprofundat determinarea patologiilor osteoarticulare.
În această perioadă, tratamentul patologiilor aparatului locomotor
s-a completat cu noi tehnologii, principii, metode şi procedee
fondate pe noi şi profunde studii ale etiopatogeniei, morfopatologiei,
manifestărilor clinice şi paraclinice, al căror scop este
bine determinat spre a obţine o maximă recuperare a sănătăţii bolnavului
cu afecţiuni osteoarticulare şi o rapidă reabilitare anatomică
şi funcţională a regiunilor anatomo-funcţionale traumatizate sau
bolnave într-o perioadă cât mai scurtă de disconfort.
La momentul actual, serviciul ortopediei traumatologice din
ţara noastră trebuie adaptat la standardele europene, care au drept
scop de a unifica principiile de diagnostic şi tratament al patologiilor
osteoarticulare, metodele, procedeele de tratament chirurgical
cu aceleaşi seturi de instrumente etc.
Această tendinţă continentală, care, concomitent, devine şi internaţională,
este viitorul ortopediei şi traumatologiei contemporane.
Din aceste considerente, colaboratorii catedrei Ortopedie şi
traumatologie au decis să alcătuiască un nou manual pentru pregă-
8