CarteaOrtopedietraumatologie

Metabolismul proteinelor în maladia traumatică se caracterizează
prin declanşarea hipoproteinemiei, hipoalbuminemiei şi hipoglobulinemiei.
Predominarea proceselor catabolice asupra celor
anabolice în debutul maladiei provoacă o azotemie metabolică
posttraumatică, mai pronunţată către ziua a 3-a, ca apoi, spre sfârşitul
primei săptămâni – a 2-a săptămână, să ajungă la valori normale.
Metabolismul lipidelor în maladia traumatică se manifestă
printr-o lipoliză accelerată a ţesutului lipidic, concomitent cu formarea
acizilor graşi liberi, care interacţionează cu albuminatele
plasmei ca o sursă de energie a organismului. Acest fenomen natural
este salvator pentru organismul traumatizat, fiind o sursă de
energie. Pe de altă parte însă, lipoliza agravează acidoza şi cetoza
patologice.
Evoluţia, clasificarea, prognosticul maladiei traumatice
Conform datelor oferite de I. Dereabin, O. Nasonkin (1987),
Gh. Nazarenko (1997), dinamica maladiei traumatice la
persoanele cu leziuni corporale grave cuprinde 3 perioade.
perioada I – acută, cu durata de 48 de ore;
perioada a II-a – a declanşării manifestărilor clinice ale
maladiei, cu durata de până la 28–30 de zile;
perioada a III-a – de reabilitare.
Perioada acută a maladiei traumatice începe din momentul
traumatizării, ea fiind şi debutul maladiei traumatice. Durata ei
poate fi diversă: de la câteva minute – în traumatismele extrem de
grave (incompatibile cu viaţa), după care urmează decesul, şi până
la 48 ore – în traumatismele grave, medii.
Conform clasificării lui Gh. Nazarenko (1997), perioada acută
evoluează în 3 faze.
Faza I – instabilitatea funcţiei organelor vitale; durează până
la 6 ore după traumatism. Decompensarea funcţiei organelor,
sistemelor de organe, în primul rând a celor vitale, le-a permis lui
135