CarteaOrtopedietraumatologie

Desigur, nu toţi cetăţenii care fac abuz de alcool sunt candidaţi la
NACF. Numai 0,5–0,8% dintre ei, pe parcursul vieţii, pot să sufere
de NACF.
3. Lupus eritematos sistemic şi alte colagenoze.
4. Traumatismele şoldului (fracturi de col femural, cap femural,
luxaţii de cap femural şi alt.), cu dereglarea vascularizării capului
femural.
5. Anemia falciformă, diverse coagulopatii.
6. Hepatopatiile cronice.
7. Pancreatitele şi ileitele cronice.
8. Plăgile combustionale imense.
9. Sarcina.
10. Guta şi altele.
Patogenie
În declanşarea şi evoluţia necrozei avasculare de cap femural
momentul esenţial îl constituie dereglarea circulaţiei sangvine în
acest segment osos.
F.A. Chandler (1948) considera că dereglarea vascularizării
capului femural este cauzată de o arteriită obliterantă, ipoteză confirmată
în următorii ani (1979, 1992) de Atsumi T. şi colaboratorii
săi prin angiografie supraselectivă a arterei circumflexe mediale.
Ohzono K. şi coautorii (1992) au constatat că la bolnavii cu
NACF are loc şi blocajul întoarcerii venoase, creând un blocaj
vascular al capului femural.
Clasificarea necrozei aseptice de cap femural după Ficat
R.P., Arlet I. (1989)
Dinamica dezvoltării necrozei avasculare de cap femural cuprinde
patru stadii.
În stadiul I – preradiografic – microscopic se pot constata travee
osoase cu dispariţia osteocitelor din ele, ce treptat provoacă o
necrotizare a acestei zone, cu stază venoasă, structuri vasculare
îngroşate; sediul zonei necrotizate se găseşte imediat sub cartilajul
articular, pe suprafaţa anterosuperioară a capului femural.
În stadiul I, când osul mort încă nu este modificat evident,
radiografia indică limitele normale ale unui cap femural sănătos.
569