CarteaOrtopedietraumatologie

1. Leziunea joasă a nervului cubital este la nivelul articulaţiei
pumnului. Ca rezultat, apare paralizia muşchilor hipotenorului,
interosoşi, lombricali III şi IV, fasciculului profund al flexorului
scurt şi adductorului policelui.
Clinic se determină:
a. Dereglarea abducţiei-adducţiei active a degetelor II–V,
îndeosebi a degetului V.
b. Dereglarea flexiei active a falangelor de bază ale degetelor
II–V. În mâna sănătoasă flexia degetelor II–V începe cu flexia
falangelor de bază, şi numai după aceea a falangelor medii şi
distale.
În paralizia mm. interossei la început are loc flexia falangelor
distale şi medii, şi numai la sfârşit – flexia falangei proximale.
Lipsa flexiei iniţiale a falangei proximale dereglează grav funcţia
de apucare a mâinii.
c. Apare diformitatea mâinii sub formă de
grifă cubitală (fig. 31), care se caracterizează
prin hiperextensia în articulaţiile metacarpo-falangiene
lV şi V, cu flexia în articulaţiile interfalangiene
proximale şi distale.
d. Dereglări senzitive (fig. 32) pe partea
palmară în regiunea hipotenorului, degetului
V şi pe partea ulnară a degetului lV. Pe partea
dorsală zona de anestezie cuprinde degetele
lV şi V şi partea ulnară a degetului III,
jumătatea ulnară a dosului mâinii.
2. Leziunea înaltă a nervului cubital
este la nivelul articulaţiei cotului.
La clinica expusă mai sus se adaugă
paralizia m. flexor carpi ulnaris, mm. flexor
digitorum profundus IV şi V. Clinic, lipseşte
flexia activă a falangei distale a degetelor
IV şi V.
Fig. 32. Dereglări senzitive în leziunile
nervului ulnar.
73
Fig. 31. Diformitatea
grifă cubitală în leziunea
nervului ulnar.