CarteaOrtopedietraumatologie

Recommendations

Info

te, aceste manifestări sunt foarte tardive. Importante sunt manifestările precoce ale maladiei. În evoluţia spondilitei există 3 faze. 1. Faza de invazie: bacilul ajunge în ţesutul spongios al corpului vertebral, supuraţie în focar, urmate de formarea unei cavităţi localizate, fără lezarea discului. 2. Faza de distrucţie progresivă: prăbuşirea corpului vertebral, deformarea cuneiformă pe partea anterioară şi apariţia ghibusului. În această perioadă, discul se distruge, apar cazeumul, puroiul şi abcesele reci migratoare, leziunile nervoase, cu compresiune medulo-radiculară. 3. Faza de reparaţie: de obicei, începe în al doilea an de evoluţie şi se termină către anul IV. Leziunile se cicatrizează, se recalcifică; concomitent, apare anchiloza osoasă, de regulă, cu aspect vicios de bloc intervertebral. Tabloul clinic are 3 perioade. I. Perioada de debut: se caracterizează prin semne generale – slăbire, lipsa poftei de mâncare, oboseală, subfebrilitate şi semne locale: durere rahidiană cu debut nu prea clar, dureri care cedează parţial la repaus şi persistă noaptea; concomitent cu agravarea progresivă şi exagerarea în efort şi la mers, durerea poate fi ca o nevralgie intercostală, femurală sau schiatică; la examenul clinic se determină contractura antalgică a musculaturii paravertebrale, cu reducerea mobilităţii, ce poate fi stabilită prin unele teste: 1) în regiunea cervicală – bolnavul îşi ţine capul cu mâinile, apare torticolisul, ce roteşte capul împreună cu corpul; 2) în localizarea dorsolombară – la ridicarea unui obiect de pe sol, bolnavul îşi flexează genunchii, sprijinindu-şi mâinile pe genunchi; 3) în regiunea lombară – testul ridicării copilului din debut ventral ca pe o „scândură”, cu ştergerea lordozei. P. Kornev a descris semnul „hăţurilor”, reprezentat de proeminenţele contracturilor musculare paravertebrale în zona de lordoză compensatorie a 587
ghibusului (fig. 343). Fig. 343. Semnul hăţurilor în spondilita tuberculoasă. Fig. 344. Osteita primară tuberculoasă a vertebrelor. 588
Page 1 and 2:
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLI
Page 3 and 4:
CZU O 2010 Aprobat de Consiliul met
Page 5 and 6:
LOCOMOTOR Capitolul I. Traumatismel
Page 7 and 8:
Capitolul II. Patologiile ortopedic
Page 9 and 10:
PREFAŢĂ De la publicarea ultimulu
Page 11 and 12:
Partea I NOŢIUNI GENERALE DESPRE O
Page 13 and 14:
ea copiilor, instruire (ulterior a
Page 15 and 16:
luptă în suferinţă, şi când s
Page 17 and 18:
pregătire a cadrelor medicale, au
Page 19 and 20:
numit R. Vreden (1867 -1934), iar p
Page 21 and 22:
cundariat clinic, doctorantură la
Page 23 and 24:
4. М.О. Фриндланд. Оч
Page 25 and 26:
otaţie), ale plantelor (picior ech
Page 27 and 28:
Scurtarea de braţ poate fi determi
Page 29 and 30:
oase a acestuia din motivul redorii
Page 31 and 32:
ţie, adducţie, rotaţie externă
Page 33 and 34:
după zero se notează, în grade,
Page 35 and 36:
aţului între pronaţie şi supina
Page 37 and 38:
Flexie Hiperextensie Fig. 14. Flexi
Page 39 and 40:
Hiperextensie Flexie Fig. 18. Volum
Page 41 and 42:
Capitolul III. TRAUMATISMELE APARAT
Page 43 and 44:
Clasificarea traumatismelor În fun
Page 45 and 46:
În funcţie de varietatea lor, pol
Page 47 and 48:
LEZIUNILE DESCHISE ALE ŢESUTURILOR
Page 49 and 50:
2. Zona necrozei primare, care cupr
Page 51 and 52:
Tratamentul plăgilor şi profilaxi
Page 53 and 54:
până la prima operaţie, în dive
Page 55 and 56:
tardive - peste 14 zile după toale
Page 57 and 58:
câteva zone. Conform clasificării
Page 59 and 60:
mală. Acest procedeu se examineaz
Page 61 and 62:
În cazurile complicate şi fără
Page 63 and 64:
LEZIUNILE TRAUMATICE ALE NERVILOR P
Page 65 and 66:
Clasificarea M. Corlăteanu (1982)
Page 67 and 68:
locul unei celule apar 8-12. Astfel
Page 69 and 70:
ţie decurge de la zona proximală
Page 71 and 72:
Leziunea nervului radial 1. Leziune
Page 73 and 74:
c. Paralizia muşchilor lombricali
Page 75 and 76:
Leziunea nervului tibial Clinic se
Page 77 and 78:
e) terapia cu nămol se aplică par
Page 79 and 80:
IV - menţinera coaptării, care po
Page 81 and 82:
Având în vedere momentul apariţi
Page 83 and 84:
fie a celui standard (Esmarh, bande
Page 85 and 86:
d) edemaţierea tegumentelor distal
Page 87 and 88:
II - este prezentă redoarea ischem
Page 89 and 90:
ţiei, cu limitarea afluxului de s
Page 91 and 92:
prin aplicarea pungii de zăpadă,
Page 93 and 94:
7. Examenul clinic necesită să fi
Page 95 and 96:
Incidenţa luxaţiilor 1. Luxaţia
Page 97 and 98:
Fig. 44. Fractură-luxaţie în art
Page 99 and 100:
c) fixarea elastică a segmentului
Page 101 and 102:
2) apariţia posibilităţii de a e
Page 103 and 104:
FRACTURILE OASELOR APARATULUI LOCOM
Page 105 and 106:
oasele sănătoase, asupra cărora
Page 107 and 108:
oblică (fig. 47); spiroidală. Fi
Page 109 and 110:
Fig. 50. Fractura claviculei cu dep
Page 111 and 112:
tipul C - fractură epifizară tota
Page 113 and 114:
asemenea, şi de fragmentele osului
Page 115 and 116:
Tipul I - fractură produsă de o e
Page 117 and 118:
e) prezenţa fracturilor pe radiogr
Page 119 and 120:
după momentul traumatizării. Acea
Page 121 and 122:
Fig. 56. Zona fizară distală a oa
Page 123 and 124:
introduce din medial spre lateral p
Page 125 and 126:
inel (aparatul Vol kov-Oganesean),
Page 127 and 128:
POLITRAUMATISMELE. MALADIA TRAUMATI
Page 129 and 130:
În prezent, de această apreciere
Page 131 and 132:
3 puncte Traumatizarea ţesuturilor
Page 133 and 134:
Din definiţie este clar că acest
Page 135 and 136:
unei părţi de hematii, scăderea
Page 137 and 138:
I. Dereabin şi O. Nasonkin (1987)
Page 139 and 140:
1. Maladia traumatică necesită un
Page 141 and 142:
ŞOCUL TRAUMATIC Termenul choc a fo
Page 143 and 144:
Teoria fondată pe valoarea hemorag
Page 145 and 146:
poate constata paliditatea tegument
Page 147 and 148:
ferice. Pulsul este mai frecvent de
Page 149 and 150:
(cifra critică este 40 mm/oră), t
Page 151 and 152:
saturarea organismului traumatizat
Page 153 and 154:
substituenţi ai sângelui cu desti
Page 155 and 156:
Capitolul IV. EMBOLIA GRĂSOASĂ TR
Page 157 and 158:
Sunt cunoscute mai multe teorii pri
Page 159 and 160:
i consideră că globulele grăsoas
Page 161 and 162:
Clasificarea emboliei grăsoase tra
Page 163 and 164:
Spre regret, dereglările precoce a
Page 165 and 166:
cazuri şi examenul radiologic al c
Page 167 and 168:
Bibliografie 1. Antonescu D., Barbu
Page 169 and 170:
Aceeaşi situaţie se creează în
Page 171 and 172:
cu predominanţa membrului pelvin -
Page 173 and 174:
tracelular. În declanşarea şi ev
Page 175 and 176:
La eliberarea din compresiune, sind
Page 177 and 178:
senzaţii de sufocare; creşterea
Page 179 and 180:
gr. III (grav) - în compresiunea
Page 181 and 182:
locaje în teaca musculară prin pr
Page 183 and 184:
Partea II TRAUMATOLOGIE SPECIALĂ:
Page 185 and 186:
prezenţa simptomului Comolli (1932
Page 187 and 188:
Diagnosticul clinic este uşor de s
Page 189 and 190:
Fig. 65. Luxaţia extremităţii ac
Page 191 and 192:
Această leziune se întâlneşte r
Page 193 and 194:
În funcţie de fractură, primul a
Page 195 and 196:
osteosinteză cu placă şi şurubu
Page 197 and 198:
Fig. 74. Luxaţie subcoracoidă a c
Page 199 and 200:
Fig. 77. Luxaţie inferioară (axil
Page 201 and 202:
Luxaţia recidivantă a umărului L
Page 203 and 204:
nervilor median, ulnar, radial; de
Page 205 and 206:
Fractură-luxaţie deplasată anter
Page 207 and 208:
Diagnosticul se stabileşte uşor p
Page 209 and 210:
2 3 4 Fig. 86. Clasificarea anatomo
Page 211 and 212:
Fig. 87. Fractură supracondiliană
Page 213 and 214:
Diagnosticul clinic se manifestă p
Page 215 and 216:
Fig. 89. Luxaţie posterolaterală
Page 217 and 218:
Fig. 90. Schema luxaţiei divergent
Page 219 and 220:
În tratamentul chirurgical se prac
Page 221 and 222:
lor, este indirect - cădere pe pal
Page 223 and 224:
Fractura-luxaţie Monteggia-Stănci
Page 225 and 226:
Fig. 102. Leziunea Galleazzi: fract
Page 227 and 228:
comandă osteosinteza intrafocară
Page 229 and 230:
Fig. 104. Reducerea ortopedică a f
Page 231 and 232:
Carpul, format din opt oase, are un
Page 233 and 234:
Examinarea radiografică necesită
Page 235 and 236:
Fig. 112. Luxaţie a osului semilun
Page 237 and 238:
Se manifestă prin durere, tumefac
Page 239 and 240:
Fracturile falangelor distale deseo
Page 241 and 242:
Generalităţi Deşi capul femural,
Page 243 and 244:
Primul sistem vascular, ce provine
Page 245 and 246:
Mecanismul de producere Luxaţia de
Page 247 and 248:
du-se în spongia capului, apoi, da
Page 249 and 250:
Garden IV - fracturi cu dislocare t
Page 251 and 252:
înlăturarea durerilor la nivelul
Page 253 and 254:
Tardive, la locul fracturii: pseud
Page 255 and 256:
crepitaţii osoase. Radiografia în
Page 257 and 258:
Fig. 124. Fractură trohanteriană
Page 259 and 260:
placă-lamă cu unghi de 130 - pent
Page 261 and 262:
Fig. 126. Extremitatea distală a f
Page 263 and 264:
xie moderată a gambei. În fractur
Page 265 and 266:
1 2 3 4 Fig. 127. Clasificarea frac
Page 267 and 268:
a b c Fig. 129. a - Fractura polulu
Page 269 and 270:
compune din cartilaj şi osul spong
Page 271 and 272:
Fig. 131. Fractura platoului tibial
Page 273 and 274:
endostal. O altă cale de vasculari
Page 275 and 276:
3) restabilirea integrităţii vase
Page 277 and 278:
C 1 - fractura fibulei, leziunea si
Page 279 and 280:
dintre aceste două măsurători nu
Page 281 and 282:
a b Fig. 136. Fracturi maleolare (a
Page 283 and 284:
moi mai mult de 2-4 ore ar provoca
Page 285 and 286:
Micşorarea acestui unghi până la
Page 287 and 288:
LUXAŢIILE ŞOLDULUI Generalităţi
Page 289 and 290:
Simptomatologie Semne probabile: du
Page 291 and 292:
şate, muşchiul gastrocnemian şi
Page 293 and 294:
nerea segmentului în poziţie redu
Page 295 and 296:
de genunchiul sănătos semnifică
Page 297 and 298:
degetele apasă în dreptul meniscu
Page 299 and 300:
o atelă ghipsată pe 10 zile, apoi
Page 301 and 302:
Fig. 143. Regiunile anatomice ale c
Page 303 and 304:
În bazinul inferior vascularizaţi
Page 305 and 306:
(banda de tensiune dorsală). După
Page 307 and 308:
Comoţia măduvei spinării este o
Page 309 and 310:
ne şi este asociată cu simptome m
Page 311 and 312:
B". Fractura pediculilor axisului (
Page 313 and 314:
Stadiul II. Tasare anterioară a co
Page 315 and 316:
AI. Fracturi prin tasare anterioar
Page 317 and 318:
Rotaţie DI DII DIII Fig. 160. Sche
Page 319 and 320:
a b c d e f Fig. 162. Schema fractu
Page 321 and 322:
subluxaţie-luxaţie unilaterală c
Page 323 and 324:
cominutivă incompletă; 2) fractur
Page 325 and 326:
majorarea spaţiului interspinos, o
Page 327 and 328:
lor medulari, cu pierderea tranzito
Page 329 and 330:
Fig. 171. Fractură cominutivă de
Page 331 and 332:
gice sau neurochirurgicale municipa
Page 333 and 334:
toda А.V. Кaplan: repoziţia vert
Page 335 and 336:
care, de rând cu stabilizarea vert
Page 337 and 338:
Fig. 177. Implanturi metalice de st
Page 339 and 340:
Fig. 180. Placă metalică pentru r
Page 341 and 342:
A B C Fig. 181. Schema fracturilor
Page 343 and 344:
La momentul actual este utilizată
Page 345 and 346:
denţe anteroposterioară, cranial
Page 347 and 348:
În fracturile pelvine de tipul C,
Page 349 and 350:
active sau neurogene, provocate de
Page 351 and 352:
zării de lungă durată a acestor
Page 353 and 354:
Tratamentul redorilor poate fi cons
Page 355 and 356:
Reducerea incompletă a fragmentelo
Page 357 and 358:
lidarea traumatizării brutale a ţ
Page 359 and 360:
Fig. 195. Pseudoartroză fibrosinov
Page 361 and 362:
atrofică (fig. 197 c): blocarea co
Page 363 and 364:
În pseudoartrozele flotante sunt o
Page 365 and 366:
tratamentul de lungă durată cu un
Page 367 and 368:
Fig. 200. Osteită posttraumatică
Page 369 and 370:
Fig. 202. Osteită posttraumatică
Page 371 and 372:
prezenţa ţesuturilor necrotizate,
Page 373 and 374:
Fig. 204. Formarea nucleelor osific
Page 375 and 376:
Fig. 207. Osificări masive paraart
Page 377 and 378:
Tratamentul chirurgical Se aplică
Page 379 and 380:
să fie fără dureri şi cicatrice
Page 381 and 382:
nale, când nu există alte metode
Page 383 and 384:
osul (momentul III). În final, bon
Page 385 and 386:
turează în mod obişnuit, sau se
Page 387 and 388:
Fig. 214. Variante de proteze ale m
Page 389 and 390:
Capitolul I. MALFORMAŢIILE ŞI DIF
Page 391 and 392:
Boala amniotică întruneşte un ş
Page 393 and 394:
osos (sindromul Klippel-Feil, coast
Page 395 and 396:
Asimetria maxilei şi mandibulei de
Page 397 and 398:
Maladia descrisă de chirurgul fran
Page 399 and 400:
Instabilitatea şoldului este semnu
Page 401 and 402:
Semnul Ortolani, depistat la un nou
Page 403 and 404:
Fig. 220. Schema Erlaher de citire
Page 405 and 406:
Fig. 221. Metoda de reducere ortope
Page 407 and 408:
Astragalul este deplasat anterior f
Page 409 and 410:
a Fig. 223. Tabloul clinic al picio
Page 411 and 412:
Tratamentul precoce permite reducer
Page 413 and 414:
Т.S. Zaţepin mobilizează supinat
Page 415 and 416:
articulaţiilor coxo-femurale atest
Page 417 and 418:
Ţinuta lordotică se caracterizeaz
Page 419 and 420:
(torsiunea vertebrei scoliotice). E
Page 421 and 422:
c) ale adolescenţilor (10-18 ani);
Page 423 and 424:
4. Neurofibromatoza. 5. Patologia m
Page 425 and 426:
M.I. Şulutko (1963) Gradul I - ung
Page 427 and 428:
s-a efectuat vreun tratament şi ca
Page 429 and 430:
ţin, iar uneori deloc, cele secund
Page 431 and 432:
Radiografiile funcţionale în pozi
Page 433 and 434:
Fig. 238. Cifo-scolioză toracală;
Page 435 and 436:
Determinarea valorii deformaţiei v
Page 437 and 438:
Pentru a preciza tactica tratamentu
Page 439 and 440:
Pentru prognosticarea evoluţiei di
Page 441 and 442:
a Fig. 248. a - corset Shede pentru
Page 443 and 444:
Fig. 251. Sistemul Cotrelle-Dubouss
Page 445 and 446:
e Fig. 254. a, b - secvenţe intrao
Page 447 and 448:
Osteocondroza coloanei vertebrale O
Page 449 and 450:
Teoria hormonală: afecţiunile deg
Page 451 and 452:
Fig. 258. Contractura musculaturii
Page 453 and 454:
3 Fig. 260. Bolnavă cu osteocondro
Page 455 and 456:
hernie migratoare subligamentară (
Page 457 and 458:
Fig. 264. Bolnav cu osteocondroză
Page 459 and 460:
Manifestările clinice sunt cauzate
Page 461 and 462:
ează la mişcare şi palparea punc
Page 463 and 464:
Tratamentul Metodele conservatoare
Page 465 and 466:
Fig. 270. Nucleotomie percutanată.
Page 467 and 468:
Spondilolisteza şi spondiloliza Sp
Page 469 and 470:
(2002), în cadrul studiului pe 2 g
Page 471 and 472:
a vertebrei deplasate; deasupra ei
Page 473 and 474:
Fig. 274. Schema compresiunii struc
Page 475 and 476:
Fig. 277. Radiografie oblică în
Page 477 and 478:
Fig. 280. Unghiul de alunecare. Ung
Page 479 and 480:
Rezonanţa magnetică nucleară (fi
Page 481 and 482:
II sau chiar III, puţin simptomati
Page 483 and 484:
Tratamentul chirurgical poate urma
Page 485 and 486:
Fig. 287. Materiale moderne de fuzi
Page 487 and 488:
Fig. 289. Tratament chirurgical al
Page 489 and 490:
Capitolul III. OSTEONECROZA ISCHEMI
Page 491 and 492:
Osteonecroza avasculară la trohlee
Page 493 and 494:
Fig. 290. Boala Scheuermann-Mau (S.
Page 495 and 496:
Osteonecroza avasculară a tuberozi
Page 497 and 498:
Capitolul IV. COASTELE CERVICALE Co
Page 499 and 500:
sindromului de coastă cervicală e
Page 501 and 502:
Fig. 296. Angiosarcom la tibie. Dia
Page 503 and 504:
inclusiv în oncologie. Acceptabil
Page 505 and 506:
CLASIFICAREA HISTOLOGICĂ A TUMORIL
Page 507 and 508:
V. Sarcomul Ewing/(primitive neuroe
Page 509 and 510:
capul femural), deşi ulterior apar
Page 511 and 512:
ie, humerus, fibulă, vertebre, col
Page 513 and 514:
oneului; se poate însă dezvolta
Page 515 and 516:
în mai mică măsură - în oasele
Page 517 and 518:
Este o tumoare benignă de provenie
Page 519 and 520:
actuală, tratamentul de bază este
Page 521 and 522:
Tratamentul se aplică în conformi
Page 523 and 524:
tele osoase ale articulaţiei şi a
Page 525 and 526:
Decompensarea se poate produce cân
Page 527 and 528:
intră în suferinţă. În acest c
Page 529 and 530:
Fig. 310. Sinovită proliferativă
Page 531 and 532:
Gradul 4 (pronunţat): pierderea co
Page 533 and 534:
osului subcondral. Factorii respons
Page 535 and 536:
Antiinflamatoarele nonsteroide dife
Page 537 and 538: Fig. 313. Artroplastie totală de
Page 539 and 540: Fig. 314. Schimbări proliferative
Page 541 and 542: Criteriile de diagnosticare în art
Page 543 and 544: Fig. 317. Diformităţi avansate al
Page 545 and 546: Fig. 318. Orteză pentru susţinere
Page 547 and 548: Faza de debut poate fi influenţat
Page 549 and 550: Fig. 320. Coxartroză displazică d
Page 551 and 552: 3. Unii bolnavi pot avea episoade d
Page 553 and 554: şi fundul cotilului, o lamă osoas
Page 555 and 556: inflamatorii clinice, radiografic v
Page 557 and 558: Fig. 324 Osteotomia intertrohanteri
Page 559 and 560: Artroza deformantă a articulaţiei
Page 561 and 562: vara, artrodeze de şold incorecte,
Page 563 and 564: Fig. 327. Dezaxarea în varum a gam
Page 565 and 566: hialuronidazei. Injectarea intraart
Page 567 and 568: Artrodeza articulaţiei genunchiulu
Page 569 and 570: NECROZA AVASCULARĂ A CAPULUI FEMUR
Page 571 and 572: Acest stadiu poate avea o durată d
Page 573 and 574: Fig. 3 Stadiul III al NACF. Fig. 4
Page 575 and 576: Durerile nocturne cauzate de staza
Page 577 and 578: nulescu (1992), este utilizabilă,
Page 579 and 580: olnavii cu o flexie a coapsei nu ma
Page 581 and 582: Bibliografie 1. A. Denischi. Necroz
Page 583 and 584: un mic traumatism, după unele mala
Page 585 and 586: A B C Fig. 342. Schema evoluţiei f
Page 587: 4) radiografia cutiei toracice, pen
Page 591 and 592: Fig. 345. Destrucţia ţesutului os
Page 593 and 594: tuberculoase. Actualmente, atacă m
Page 595 and 596: Fig. 349. Coxită tuberculoasă în
Page 597: 3. D. Stănculescu. Tuberculoza ost
show all

CarteaOrtopedietraumatologie

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?