CarteaOrtopedietraumatologie

Coxa valga
Coxa valga mai des se depistează la adolescenţi, în cazul în
care unghiul cervico-diafizar depăşeşte 140. În majoritatea cazurilor,
se manifestă la vârsta de 12 ani cu un col înalt şi subţire.
Bolnavul are dureri în regiunea articulaţiei coxo- femurale în timpul
mersului, după mersul îndelungat, oboseşte. La inspecţie se
observă atrofia musculaturii fesiere pe partea afectată, membrul
pelvin se află în poziţie de abducţie şi rotaţie externă a piciorului,
este mai lung cu 1–2 cm. Radiografia articulaţiilor coxo-femurale
confirmă diagnosticul – unghiul cervico-diafizar este mai mare de
140. Bolnavului i se administrează un regim de pat, proceduri
fizioterapeutice, masaj, tracţie cu ajutorul manşonului. În formele
avansate, este indicată osteotomia de varizare, fixarea cu plăci metalice.
Coxa vara
Patologia articulaţiei coxofemurale apare în urma micşorării
unghiului. În normă, unghiul cervico-diafizar oscilează între 120
şi 130, în medie el alcătuieşte la adult 126. Din diferite cauze,
acest unghi se identifică la diferite niveluri ale porţiunii proximale
de femur: la nivelul joncţiunii cervico-capitale – coxa vara epifizară,
la nivelul colului femural – coxa vara cervicală, la nivelul bazei
colului femural cu diafiza – coxa vara cervico-diafizară.
Diminuarea unghiului cervico-diafizar are origine congenitală:
coxa vara congenitală – de origine distrofică, coxa vara distrofică
– de origine rahitică; în urma consolidării vicioase a unei fracturi
bazale de col femural se dezvoltă coxa vara posttraumatică.
Tabloul clinic al coxa vara congenitale este identic cu cel al
displaziei de şold – limitarea abducţiei în articulaţiile coxofemurale;
la palpare, trohanterul mare se află la nivelul liniei Nelaton-
Rozer; linia Schumaher trece mai jos de ombilic; semnul Trendelenburg
este pozitiv; în timpul mersului şchiopătează; radiografia
413