CarteaOrtopedietraumatologie

Fig. 143. Regiunile
anatomice ale coloanei
vertebrale.
traumatismele coloanei vertebrale
sunt cauzate de aceste accidente, cu o
frecvenţă înaltă de dereglări
neurologice (40% – în leziunile
coloanei cervicale şi 15–20% – în
traumatismul regiunilor toracală şi
lombară), vârsta persoanelor
accidentate fiind în medie de 20–50
ani, inclusiv 65% bărbaţi apţi de
muncă ( V.E. Parfionov şi coautorii,
2002; Dinu Antonescu, 2003). După
datele lui Iu.I. Savcenko (1982), 92–
96% din leziunile regiunii cervicale
sunt asociate cu leziunea măduvei
spinării şi formaţiunilor ei.
Anatomie. Coloana vertebrală este
constituită din 31–34 vertebre: 7 cervicale,
12 toracale, 5 lombare, 5 sacrale şi 2–5 coccigiene
(fig. 143). Vertebra constă din
corp, arc, apofize articulare, apofiză spinoasă,
apofize transverse. Coloana vertebrală
este o formaţiune foarte mobilă, datorită
prezenţei a 52 de articulaţii veritabile.
Ea prezintă 4 curburi fiziologice: lordoza
cervicală, cifoza toracală, lordoza lombară
şi cifoza sacrococcigiană. Vertebrele
vecine sunt unite între ele prin o serie de
ligamente şi articulaţii. Suprafeţele a 2
vertebre adiacente sunt unite prin sindesmoze
discale, care lipsesc între vertebrele
C I şi C II . În total, corpul uman dispune de
23 de discuri intervertebrale, înălţimea
totală a lor constituie ¼ din lungimea coloanei
vertebrale. Discul intervertebral constă din nucleul pulpos,
situat central şi fiind înconjurat de inelul fibros. Pe partea centrală
a coloanei vertebrale trece ligamentul longitudinal anterior, care nu
300