CarteaOrtopedietraumatologie

trecerii lui până la alt loc de contact (cu solul sau cu un obiect
metalic), se formează plăgi combustionale, necroze de ţesuturi
profunde (nervi, va se sangvine, muşchi), care conduc mai uşor
curentul electric.
Energia nucleară, în caz de explozie, prin componentele sale
(unda de şoc, energia termică şi iradierea), poate provoca leziuni
mecanice (primare şi secundare), termice (primare şi secundare) şi
iradiate generale (maladia actinică) sau locale (contaminarea
leziunilor deschise cu substanţe radioactive).
Factorul chimic este un factor traumatizant prin acţiunea
unor substanţe chimice cu concentraţie înaltă:
acizi;
soluţii alcaline;
săruri ale metalelor grele;
oxidanţi;
substanţe chimice de nimicire în masă.
Aceste substanţe pot avea acţiune generală (diverse grade de
intoxicaţie) şi locală (combustii chimice).
Plăgile combustionale chimice au particularităţile lor, în funcţie
de substanţele, de lichidul ce le provoacă. Spre exemplu, soluţiile
de acizi concentraţi coagulează proteinele ţesuturilor, formând
o crustă, după a cărei culoare se poate constata ce acid a
provocat-o; soluţiile concentrate alcaline, prin coagulare şi dizolvarea
lipidelor ţesuturilor, cauzează o necroză umedă, de regulă,
profundă, imensă etc.
Factorul biologic de traumatizare se caracterizează prin
leziuni provocate de insecte (înţepături), de animale sălbatice, domestice
(muşcături, lovituri etc.).
Este bine cunoscut faptul că la momentul actual numărul şi
gradul de gravitate al traumatismelor sunt în continuă creştere.
Conform datelor OMS, anual, cca 8–10 milioane de oameni
sunt traumatizaţi în accidente rutiere, iar 300–500 mii de traumatizaţi
decedează. Adică, la fiecare 50 minute, cineva decedează pe
traseele globului pământesc (D. Antonescu şi coaut., 1999).
41