Download PDF - Churry-Burry

Selene? Unde e? Asta era revoluţia lui, el a pus la punct fiecare
detaliu, fiecare camarad al organizaţiei îi cunoştea vocea. Acum eram
liberi, nu trebuia să ne mai ascundem. Deci, unde e Adam?
Am vorbit mult despre asta toată noaptea, în camera L de la
hotelul Raffles. Am întors problema pe toate părţile, printre sute de
hotărâri luate cu privire la tot felul de lucruri, cu oameni care întrebau
ce să facă, în timp ce „Adam" lua deciziile care nu trebuiau discutate,
trimitea veşti prin telefon spre Pământ, ţinea Complexul izolat şi
altele. Fără îndoială, dacă nu l-am fi avut pe Mike, nici n-am fi putut
cuceri Luna, nici nu ne-am fi putut păstra cucerirea.
Eu mă gândeam că profesorul trebuie să devină „Adam", pentru
că el a fost întotdeauna teoreticianul şi proiectantul nostru. Toată
lumea îl ştia, unii camarazi ştiau că el este camaradul Bill, iar toţi
ceilalţi îl cunoşteau şi îl respectau pe profesorul Bernardo de la Paz.
Pe onoarea mea, i-a învăţat carte pe cei mai mulţi dintre cetăţenii
importanţi din Luna City, dar şi pe alţii din marile oraşe. Era cunoscut
de toate personalităţile de pe Lună.
— Nu, spuse profesorul.
— De ce nu? îl întrebă Wyoh. Profesore, gata, eşti ales! Spune-i,
Mike.
— Mă abţin de la comentarii, zise Mike. Vreau să-l aud pe profesor.
Să văd ce are de zis.
— Ce să zic, tu ai analizat, Mike, toate situaţiile, tu eşti creierul,
răspunse profesorul. Wyoh, dacă ar fi posibil, n-aş refuza. Dar nu
există nici o cale de a face ca vocea mea să se potrivească cu cea a
lui Adam. Nu uitaţi că toţi camarazii îl cunosc pe Adam după voce.
Mike a făcut o voce inconfundabilă, tocmai pentru asta.
Atunci, ne-am gândit să-l introducem pe profesor la video şi să-l
lăsăm pe Mike cu vocea lui Adam.
S-a respins şi asta. Îl cunoşteau prea mulţi pe profesor, îl auziseră
vorbind, iar vocea şi timbrul lui nu se puteau confunda cu vocea lui
Adam. Apoi s-au gândit la mine – vocea mea era de bariton, semăna
cu a lui Mike şi nu ştiau prea mulţi cum e vocea mea la telefon şi
nimeni nu ştia cum e la video.
Am respins ideea din start. Oamenii vor fi surprinşi să mă vadă ca
pe unul din locotenenţii Preşedintelui. Nu vor crede niciodată că eu
am fost numărul unu.
— Hai să facem o combinaţie. Adam a fost un mister, să-l păstrăm
aşa. Va apărea la video cu o mască. Profesore, tu vei fi corpul, iar tu,
Mike – vocea.
— Ăsta este modul cel mai sigur de a distruge încrederea
oamenilor în perioada cea mai critică. Un conducător cu mască. Nu se
poate, Mannie.
Am zis să găsim un actor să joace rolul lui Adam. Nu existau actori
profesionişti în Luna City, dar erau amatori buni în trupa Luna Civic
Players şi în Novy Bolşoi Teatr Associates.
— Exclus, zise profesorul, pe lângă faptul că trebuie să găsim un
actor de înalt profesionalism şi moralitate – unul care să nu vrea să
devină Napoleon peste noapte – nu avem timp de aşteptat. Adam
trebuie să-şi înceapă conducerea efectivă chiar de mâine.
— Atunci, ai dat şi soluţia, am zis. O să-l folosim pe Mike numai, la
radio, niciodată la video. Trebuie să găsim o scuză ca Adam să nu fie
văzut niciodată şi să nu trezim bănuieli cu asta.
— Sunt obligat să fiu de acord cu tine, zise profesorul.
— Man, cel mai vechi prieten al meu, spuse Mike, de ce susţii că
eu nu pot fi văzut?