Download PDF - Churry-Burry

Întotdeauna. Iar dacă bombele-H există, şi există într-adevăr, un
anumit om le poate controla. În termenii moralei „Statul" nu există.
Există doar oamenii. Indivizii în sine. Fiecare este responsabil pentru
propriile lui acţiuni.
— Mai vrea cineva încă un rând?
Nici un subiect de pe lumea asta nu cere un consum atât de mare
de alcool ca o dispută politică. Am mai comandat încă o sticlă.
Până acum nu mă angajasem în dispute politice, pentru că nu
avusesem nemulţumiri pe vremea când ne „strivea călcâiul de fier al
Autorităţii". Înşelam pe cât puteam Autoritatea, iar în restul timpului
nu mă gândeam la ea. Nici nu-mi trecuse prin cap să scap de
Autoritate, era imposibil. Mergi pe drumul tău, vezi-ţi de treabă şi n-o
să ai probleme cu nimeni, asta era deviza mea.
E adevărat, nu ne permiteam să trăim în lux pe-atunci. După
standardele de pe Pământ, eram săraci. Dacă aveam nevoie de un
lucru care nu exista la noi şi trebuia importat, cei mai mulţi dintre noi
renunţau la el. Pe vremea aceea nu exista o uşă electrificată în
întreaga Lună. Costumele de presiune se aduceau de pe Terra, până
când un chinez deştept de pe Lună a copiat costumele, făcând unele
la fel mai bune şi mai simple. (Poţi arunca liniştit doi chinezi într-unul
din deşerturile noastre de pe Lună şi vei vedea că, în loc să moară de
foame, se vor îmbogăţi, vânzându-şi pietre unul altuia, vreme în care
mai cresc şi doisprezece copii. Apoi, apare un hindus care va vinde cu
amănuntul marfa luată de la ei en gros, la un preţ mai mic şi profit
mai mare. Şi, uite – aşa, mergem înainte).
Am văzut ce e ăla lux pe Pământ. Dar nu merita să-l ai cu preţul a
ceea ce suportau ei. Nu vorbesc aici de gravitaţia mare, asta nu-i
deranjează, ci de tot felul de nimicuri absurde. Peste tot, numai
birocraţie. Dacă un îngrăşământ din găinaţ de găină ar fi transportat
dintr-un oraş pământean pe Lună, problema fertilităţii s-ar rezolva
pentru un secol. Birocraţie peste birocraţie. Fă asta. Nu face aia. Stai
la rând. Unde ţi-e chitanţa? Completează formularul. Să vedem
licenţa. Prezintă şase exemplare. Numai spre ieşire. Viraj la stânga
interzis. Viraj la dreapta interzis. Nu te băga peste rând ca să plăteşti.
Ai uitat ştampila. Du-te înapoi să-ţi pună ştampila. Vrei să mori, n-ai
decât, dar trebuie întâi să capeţi autorizaţie.
Wyoh se ţinea tare de profesor, sigură că el are toate răspunsurile
posibile. Dar profesorul era mai interesat de întrebări decât de
răspunsuri, derutând-o.
Spuse în cele din urmă:
— Profesore, nu te înţeleg. Nu ţin să-i spui guvern, vreau numai
să-mi spui clar ce reguli crezi că sunt necesare pentru a ne asigura
libertatea egală tuturor.
— Scumpă doamnă, am să accept cu plăcere regulile voastre.
— După câte văd eu, se pare că nu vrei nici o regulă!
— Asta e adevărat, dar am să accept orice regulă pe care o crezi
necesară libertăţii tale. Eu sunt liber, indiferent de regulile care mă
înconjoară. Dacă mi se par tolerabile, le tolerez. Dacă, dimpotrivă, mi
se par neplăcute, le încalc. Sunt liber pentru că doar eu singur îmi
asum responsabilitatea morală pentru ceea ce fac.
— Deci, nu vei accepta nici o lege pe care majoritatea o consideră
necesară?
— Spune-mi care e legea respectivă şi am să-ţi spun dacă o voi
respecta sau nu.
— Nu întoarce vorba. De fiecare dată când formulez un principiu
general, întorci vorba.