Download PDF - Churry-Burry

— Doamnă dragă, n-am zis nu niciodată.
— Pentru cultivator, creşterea profitului e mai mare de patru ori
pentru că, aşa cum a zis şi Wyoh, el trebuie să cumpere apă şi alte
produse la preţuri mari controlate. Creşterea profitului lui va fi cam de
şase ori dacă ne gândim la o piaţă liberă pe tot circuitul mărfurilor.
Dar asta se va echilibra sub presiunea altui factor. Preţurile mai mari
pentru export vor duce la preţuri mai mari pentru tot ceea ce se
consumă pe Lună: atât bunuri cât şi muncă. Efectul rezultat va fi un
standard de viaţă de două ori mai ridicat pentru toţi şi va fi urmat de
un efort încrâncenat de a săpa şi semăna mai multe tunele pentru
ferme, de a scoate mai multă gheaţă, de a îmbunătăţi metodele de
creştere a randamentului. Toate astea duc la creşterea exportului.
Totuşi, piaţa terestră este atât de largă şi atât de săracă în hrană,
încât reducerea profitului din creşterea exportului nu este un factor
important.
— Dar, señor Mike, zise profesorul, dacă va fi cum spui, asta va
grăbi ziua când resursele Lunii vor fi epuizate.
— Proiecţia a fost specificată ca fiind imediată, señor profesor. Să
merg mai departe, cu previziuni pentru un timp mai îndelungat, pe
baza remarcilor tale?
— Neapărat!
— Masa Lunii la trei cifre semnificative este de 7, 36 ori zece la
puterea a nouăsprezecea tone. Deci, dacă menţinem alte variabile
constante, inclusiv populaţiile lunară şi pământeană, rata diferenţială
prezentă în tone a exportului poate continua timp de 7, 36 ori zece la
puterea a douăsprezecea ani, iar prin rotunjire e vorba de şapte mii
de miliarde de ani.
— Poftim? Eşti sigur?
— Poţi să verifici, profesore, dacă vrei.
— Mike, e o glumă? am zis. Dacă da, nu e amuzantă nici măcar de
prima dată.
— Nu e nici o glumă, Man.
— Oricum, adăugă profesorul, revenindu-şi, nu scoarţa Lunii o
exportăm noi, ci sângele nostru, apa şi materia organică. Nu piatră.
— M-am gândit la asta, profesore. Această previziune se bazează
pe transmutaţia controlată, orice izotop trece într-altul, fiind nevoie
de energie pentru orice reacţie non-exo-energetică. Cu alte cuvinte,
piatra va fi exportată transformată în grâu, carne şi în orice alt produs
comestibil.
— Dar încă nu ştim cum să facem aşa ceva! Amigo, e absurd!
— Dar vom şti cum s-o facem, în viitor.
— Mike are dreptate, profesore, am intervenit. Sigur, astăzi navem
idee cum să facem asemenea transmutaţie, dar vom avea întro
zi. Mike, ai calculat câţi ani vor trece până atunci? Ar trebui să te
gândeşti la nişte invenţii de calcul.
Mike răspunse cu voce tristă:
— Am încercat, dar n-am reuşit, Man, singurul meu prieten bărbat,
în afară de profesor, care sper că-mi va fi şi el prieten. Întrebarea e
neterminată.
— De ce?
— Pentru că presupune un salt în teorie. În toate datele mele nu
există nici o modalitate de a prezice apariţia unui geniu.
Profesorul oftă.
— Mike, amigo, nu ştiu dacă trebuie să mă simt uşurat sau
dezamăgit. Atunci, proiecţia asta nu înseamnă nimic?
— Bineînţeles că înseamnă ceva! zise Wyoh. Adică, înseamnă că