Download PDF - Churry-Burry

Libere" care se desfăşura în Sala Comunală, în Luna City. Apoi aranjă
ca şedinţele să nu se oprească până nu se finalizau nişte planuri de
lucru şi propuse ca să aibă loc de fiecare dată în altă parte, o
săptămână în Novylen, una în Luna City, una în Hong Kong şi apoi, iar
de la capăt. Toate sesiunile de comunicări se transmiteau la video.
Profesorul o prezidă pe prima, iar Adam Selene îi încurajă prin
intermediul camerei video să facă o treabă bine gândită – „Istoria vă
aparţine".
Am ascultat unele sesiuni, apoi l-am întrebat pe profesor ce naiba
urmărea cu chestia asta?
— Am crezut că nu vrei nici un guvern. I-ai auzit pe nebunii ăia
după ce le-ai dat mână liberă?
Îmi zâmbi, cu gropiţele accentuându-i-se parcă şi mai tare:
— Ce te frământă, Manuel?
Multe lucruri. În timp ce alergam ca un câine să strâng cât mai
multe perforatoare şi să găsesc oameni care să le poată folosi, aceşti
pierde-vară petrecuseră o după-amiază întreagă stând de pomană şi
vorbind despre imigrare. Unii ziceau c-ar fi bine s-o oprească complet.
Alţii erau de părere că ar trebui impozitată pentru a finanţa guvernul
(când nouăzeci şi nouă dintre lunari fuseseră aduşi pe „Pietroi"
împotriva dorinţei lor). Unii vroiau s-o facă selectiv, pe criterii etnice
(mă întrebam în ce categorie m-ar fi băgat pe mine). Câţiva spuneau
că ar fi bine să limiteze imigrarea numai la femei, până când am fi
ajuns jumate-jumate. Asta produse o reacţie violentă:
— Sigur, amice! Zi-le să ne aducă gagici! Mii de târfe! Jur c-am să
mă însor cu ele, pe viaţa mea!
Cred c-a fost remarca cea mai inteligentă a după-amiezii.
Într-o altă şedinţă, s-au certat pe ideea de timp. Bineînţeles,
timpul măsurat la Greenwich nu putea să aibă nici o legătură cu
timpul lunar. Dar de ce trebuia s-o facă din moment ce noi trăim sub
pământ? Arătaţi-mi un lunar care poate să doarmă două săptămâni
non-stop şi apoi să muncească tot două săptămâni continuu. Timpul
lunar nu se potrivea deloc cu metabolismul nostru. Ceea ce solicitau
în şedinţele lor absurde era să se facă o lună de douăzeci şi opt de
zile – în loc de una care avea douăzeci şi nouă de zile, douăsprezece
ore, 44 de minute şi 2,78 de secunde – mărindu-se zilele, orele,
minutele şi secundele ca fiecare perioadă semilunară să fie exact de
două săptămâni.
Desigur, timpul lunar are şi el importanţa lui, e necesar pentru
multe scopuri. De exemplu, controlează când urcăm la suprafaţă, de
ce urcăm şi cât de mult stăm. Dar, în afară de asta, se gândise acel
cap pătrat ce ar fi produs perturbarea timpului asupra tuturor datelor
numerice critice din ştiinţe şi din industrie? Ca electronist, m-am
înfiorat. Să arunci toate cărţile, tabelele, instrumentele, ca s-o iei de
la capăt? Ştiu că strămoşii mei au făcut chestia asta când au trecut de
la vechile unităţi de măsură englezeşti la MKS 44 – dar au procedat aşa
ca să uşureze lucrurile. Paisprezece inch într-un picior şi nişte numere
ciudate de picioare într-o milă. Uncii şi pfunzi! O, Bog!
Lucrurile complicate se pot foarte bine schimba în lucruri simple,
dar ce sens ar avea să mai schimbi ceva doar pentru a crea confuzie!
Altă tâmpenie. Cineva vroia un comitet care să decidă exact care
să fie limba lunară şi apoi să-i amendeze pe toţi cei care vorbeau
engleza de pe Pământ sau alte limbi. O, poporul meu!
Am citit propunerile de impozite în Cotidianul lunar –patru feluri de
44 Metru-kilogram-secundă (Sistemul Internaţional de Măsură).