Download PDF - Churry-Burry

în fişier şi atunci nu există nici un semnal care să-i comande să-ţi facă
legătura.
Odată ce Mike s-a alăturat conspiraţiei, conexiunea n-a mai fost o
problemă. Aveam în atelier tot ce-mi trebuia, am mai cumpărat unele
şi-am aruncat lucrurile de Care nu aveam nevoie. Am dat o gaură de
la atelier până la dulapul telefonului şi încă una până la camera lui
Wyoh. Era un perete de stâncă solidă, dar l-am rezolvat cu un burghiu
laser ataşat la un stilou subţire, care a făcut minuni. Am deconectat
telefonul înregistrat, am făcut o cuplare la linie printr-un fir şi am
ascuns-o. Mai aveam nevoie de nişte receptoare derivate şi de un
microfon în camera lui Wyoh, iar pentru mine de un circuit de creştere
a frecvenţei peste nivelul audio obişnuit pentru a nu se auzi nimic pe
linia telefonică a familiei Davis şi apoi de un convertor pentru
refacerea sunetelor primite.
Trebuia să fac toate modificările fără să mă vadă nimeni şi asta
era într-adevăr o problemă, dar s-a ocupat Mami de ea.
Restul era treaba lui Mike. Nu am făcut nici un aranjament al
conexiunilor. De-atunci am folosit codul MYCROFTXXX când sunam de
la un alt telefon. Mike asculta tot timpul în atelier şi în camera lui
Wyoh. Dacă auzea vocea mea sau a lui Wyoh spunând „Mike",
răspundea, dacă erau alte voci, nu răspundea. Nu greşea niciodată,
pentru că tiparele vocale erau pentru el la fel de distincte ca
amprentele pentru oameni.
Am mai făcut câteva modificări minore, am etanşat uşa camerei
lui Wyoh, uşa atelierului avea deja izolaţie fonică, am ascuns aparatul
lui Wyoh şi al meu, am pus semnale care îmi arătau dacă e singură în
cameră şi cu uşa încuiată sau dacă e ocupată sau are musafiri. Am
făcut toate astea pentru siguranţă, ca să putem vorbi cu Mike sau
unul cu altul, sau să aranjăm o discuţie cu noi doi, profesorul şi Mike.
Mike îl suna pe profesor oriunde s-ar fi aflat. Dacă era afară,
profesorul îl suna pe Mike de la un telefon mai discret. Sau poate că
eu sau Wyoh trebuia să fim găsiţi. Cel mai important lucru era să nu
întrerupem legătura cu Mike.
Deşi nu puteam forma nici un număr de la telefonul meu
clandestin, puteam să vorbesc cu Mike şi să-i cer orice număr doream
de pe Lună prin sistemul „Sherlock". Nu era nevoie să-i spun numărul,
pentru că Mike le avea înregistrate pe toate şi-mi făcea legătura mai
repede decât aş fi făcut-o eu.
Începusem să întrevăd posibilităţi nelimitate într-o centrală
telefonică vie care era de partea noastră. Am obţinut de la Mike un
număr neconectat la reţea şi i l-am dat lui Mami ca să-l sune pe Mike
dacă avea nevoie de mine. S-a împrietenit cu Mike, crezând în
continuare că e bărbat şi nu computer. Vestea s-a răspândit repede în
familie. Într-o zi, când am venit acasă, o aud pe Sidris:
— Mannie, dragule, te-a sunat prietenul tău cu voce frumoasă,
Mike Holmes. A zis să-l suni.
— Mersi, scumpo. Am să-l sun.
— Când îl inviţi la cină, Man? Probabil că e un tip drăguţ.
I-am spus că gospodin Mike are respiraţia urât mirositoare, e
păros ca o maimuţă şi nu suportă femeile.
Sidris trase o înjurătură, profitând de absenţa lui Mami.
— Mincinosule, ţi-e teamă să mă laşi singură cu el. Crezi că aş
putea să plec din familie pentru el?
Am bătut-o pe umăr prieteneşte şi i-am spus că da, ăsta ar fi un
motiv. Apoi le-am povestit profesorului şi lui Mike scena cu Sidris.
Profesorul rămase pe gânduri, iar Mike începu să flirteze şi mai abitir