Download PDF - Churry-Burry

am afla cine va fi, s-ar putea să fim bucuroşi să-l numim Ambasador.
S-ar putea să ne înţelegem să lucrăm cu el, să nu mai fie nevoie să
trimiteţi bătăuşi înarmaţi... care să violeze şi să ne ucidă femeile!
— Ordine! Ordine! Martorul să păstreze ordinea!
— Nu eu am tulburat ordinea, Onorabile preşedinte. Ci violul şi
crima cea mai stupidă. Dar asta ţine deja de trecut, iar noi trebuie să
privim în viitor. Repet întrebarea, pe cine veţi exila?
Profesorul se sforţă să se ridice într-un cot, iar eu am devenit
brusc atent, era un semnal.
— Pentru că ştiţi cu toţii, domnilor, că este o călătorie cu bilet
numai pentru dus. Eu m-am născut aici şi vedeţi ce efort înseamnă
pentru mine să vin chiar şi pentru puţin timp înapoi pe planeta care
m-a dezmoştenit. Noi suntem proscrişii Pământului, care...
Leşină. Am sărit din scaun cu gândul să ajung la el, dar am leşinat
şi eu.
Nu era teatru curat, deşi răspunsesem semnalului. Pe Terra, dacă
te ridici brusc, inima face un efort teribil. Câmpul gravitaţional m-a
aruncat la podea.
17
N-am păţit nimic, nici eu nici profesorul, dar a fost o găselniţă
senzaţională pentru buletinele de ştiri, deoarece i-am dat
înregistrarea lui Stu, care o predă omului angajat de el.
Nu toate titlurile din ziare erau împotriva noastră. Stu făcuse
tăieturi în înregistrare şi o montase cum îi convenea. "AUTORITATEA
VREA SĂ-I TERMINE PE OAMENII CIUDAŢI DE PE LUNĂ? AMBASADORUL
LUNAR LEŞINA SUB PRESIUNE: PROSCRIŞII, STRIGA EL! PROFESORUL
DE LA PAZ ARATĂ CU DEGETUL RUŞINEA: ARTICOLUL ÎN PAGINA 8".
Erau şi titluri nefavorabile. Editorialul din ziarul Times al noii Indii
întreba dacă Autoritatea riscă pâinea maselor de oameni, nereuşind
să se înţeleagă cu beligeranţii lunari. Se sugera că s-ar putea face
concesii, dacă acestea ar asigura creşterea livrărilor de cereale.
Articolul era plin de statistici umflate, Luna nu hrănea o sută de
milioane de hinduşi – decât dacă vroiai să te gândeşti la grâul nostru
ca la diferenţa dintre malnutriţie şi foamete.
Pe de altă parte, cel mai mare ziar din New York era de părere că
Autoritatea greşise tratând cu noi, din moment ce singurul lucru de
care înţelegeau condamnaţii era biciul –trebuia de fapt să se aducă
trupe de ordine, iar vinovaţii, la spânzurătoare cu ei!
A fost o mică răzvrătire în regimentul Dragonilor Păcii, din care
veniseră şi răposaţii noştri opresori, pornită din zvonul că urmau să fie
trimişi pe Lună. Răzvrătirea nu a fost lăsată să treacă neobservată.
Stu angajase oameni de meserie,
A doua zi de dimineaţă, am primit un mesaj care întreba despre
sănătatea profesorului de la Paz şi dacă putea relua discuţiile. Ne-am
dus, iar comitetul îi puse profesorului la dispoziţie un doctor şi o soră,
în caz de urgenţă. De data asta, am fost controlaţi şi mi-au găsit micul
aparat pentru înregistrare.
L-am predat fără mare zarvă, era o sculă japoneză adusă de Stu,
special pentru a fi predată dacă mă prind cu ea. Braţul meu numărul
6 avea o ascunzătoare destinată unui dispozitiv de energie de
mărimea mini-recorderului japonez. Nu aveam nevoie de energie în
ziua aceea, iar oamenilor, cu atât mai puţin poliţiştilor trecuţi prin