Download PDF - Churry-Burry

îndulci pe toate cu miere.
— Am declarat Revoluţia, spuse el ferm, acum trebuie s-o
realizăm. Avem nevoie de capete limpezi. Manuel, ai fost ales
preşedinte. Începem?
— Mike este preşedintele, am zis. Evident. Şi tot el este şi
secretarul. Prima regulă de securitate: nu vom păstra nimic scris. Cu
Mike nu avem nevoie de aşa ceva. Hai mai bine să facem un tur, să
vedem cum stăm. Eu sunt nou în afacere.
— Şi tot pentru securitate, vorbi profesorul, secretul lui Mike
trebuie păstrat numai la nivelul acestei celule executive. Secretul va
putea fi spus numai cu acordul nostru, al celor trei, ba nu, patru.
— Despre ce secret vorbiţi? întrebă Wyoh. Mike a acceptat să ne
păstreze secretele. El este cel mai sigur dintre noi, lui nu i se poate
spăla creierul, nu-i aşa Mike, dragule?
— Ei, mi se poate spăla creierul, recunoscu Mike, dacă sunt tratat
cu un voltaj foarte mare. Ori dacă sunt făcut bucăţi sau supus la
solvenţi, sau la o entropie pozitivă prin alte mijloace. Oricum,
conceptul ăsta mă deranjează. Dar, dacă prin spălarea creierului
înţelegi că aş putea fi obligat să trădez secretele noastre, te asigur că
răspunsul este absolut negativ.
— Wye, ' profesorul s-a referit doar la secretul existenţei lui Mike
însuşi, am spus. Mike, bătrâne, tu eşti arma noastră secretă, ştii, nu-i
aşa?
Răspunse timid:
— Ştiu şi mi-a fost necesar când am calculat şansele.
— Cum ar fi fost şansele fără tine, camarade? Proaste, nu?
— Cam aşa ceva. Oricum, nu erau aşa de mari.
— Mike, nu vreau să te forţez cu nimic. Dar o armă secretă trebuie
să fie secretă. Mike, mai bănuieşte cineva că eşti viu?
— Sunt oare?
Vocea lui trăda o tragică însingurare.
— Ei, n-o să ne certăm acum pentru sensul unui cuvânt. Evident,
eşti viu!
— Nu eram sigur. E bine să fii viu. Mannie, primul meu prieten, nu
mai ştie nimeni în afară de voi trei. Cei trei prieteni ai mei.
— Aşa şi trebuie să rămână ca să câştigăm pariul. E-n regulă?
Doar noi trei şi să nu mai vorbeşti cu nimeni altcineva!
— Noi o să vorbim foarte mult cu tine! interveni Wyoh.
— Asta nu e numai foarte bine, zise Mike direct, dar şi necesar. A
fost un factor important în calcularea şanselor.
— Am stabilit deci, am zis. Ei au totul, noi îl avem doar pe Mike.
Aşa rămâne. Zi, Mike, luptăm cu Terra? Mă ia cu fiori.
— O să luptăm... dacă nu pierdem până atunci.
— Bine, gândeşte-te la asta. Mai există şi alte computere la fel de
deştepte ca tine? Mai are vreunul conştiinţă?
Ezită.
— Nu ştiu, Man.
— N-ai date?
— Ba da, dar insuficiente. Am urmărit amândoi factorii, atât cel de
inteligenţă, cât şi pe cel de conştiinţă, nu numai în revistele de
specialitate, ci şi în celelalte şi nu am descoperit nimic interesant. Nu
există pe piaţă un computer cu capacitatea mea actuală, dar cred că
unul de acelaşi model ar putea fi îmbunătăţit, ca şi mine. Mai mult, un
computer de mare capacitate ar putea fi ţinut secret şi să nu apară în
literatura de specialitate.
— Mda, ăsta e un risc pe care trebuie să ni-l asumăm.