Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

05.
COMERCIALIZAREA MORŢII:
FIRMELE DE POMPE FUNEBRE
DIN CLUJ-NAPOCA
Teodora Bârla
Ca efect deplin al secularizării, individul se intreabă care
este rostul său în viaţă, ce motive ar avea să continue să
îşi construiască o carieră, o familie, ce sens ar avea să investească
în hobbyuri, profesie, copii, vacanţe, dacă acum
trăieşte o gravă conştientizare a nonsensului „vieţii“ de
apoi. Valorile sale sunt în permanenţă zdruncinate în urma
acestei conştientizări, acesta nesimţindu-se sigur de existenţa
unei puteri salvatoare, îndoindu-se de sensul propriei
existenţe. Într-o etapă următoare, el îşi contruieşte propriul
univers spiritual sau religios, care să compenseze eşecurile
religiei tradiţionale instituţionalizate. Este vorba de ceea ce
Luckmann (1967) 74 numeşte a fi o „privatizare“ a valorilor
religioase, înglobarea acestora într-o sferă intimă, cuprinzând
un sincretism spiritual „ultim“ (ultimate significance) al
individului, o „religie invizibilă“. Este dificil să circumscriem
indivizii „secularizaţi“ într-o dimensiune clar-definită, întrucât
secularizarea se manifestă nu gradual, de la un nivel
major înspre indivizi, ci prin indivizii înşişi, prin intermediul
manifestărilor microsociale ale relaţiilor dintre actorii sociali
75 . În vederea argumentării studiului de faţă, vom adopta
noţiunea de „elită“, pornind de la premisa că dezmembrarea
valorilor de corpul spiritual al umanităţii curente se resimte
74. T. Luckmann, The Invisible Religion, Macmillan, New York, 1967.
75. Karel Dobbelaere, Secularization: an Analysis at Three Levels,
Presses Universitaires Européens, Brussels, 2002, p. 182.
101