Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

din peisajul comercial urban, dar şi adaptarea celor rămaşi
în piaţă la noua situaţie de concurenţă. Afişarea originii teritoriale
este, în acest context, un act inovativ menit să marcheze
diferenţa şi calitatea nu numai a produselor vândute,
ci şi a oamenilor care le produc şi le vând. Pentru că prin
apelul la orginea teritorială nu se promovează doar calităţile
gustative ale produsului, ci şi calităţile spaţiului rural şi ale
oamenilor din acel spaţiu. Promovarea merelor de Voineşti
ca produse de terroir presupune evidenţierea tradiţiei locale,
a „savoir-faire-ului“ producătorilor şi vânzătorilor din
Voineşti, dar şi a rezultatelor cercetării româneşti. Şi totul
în opoziţie cu noile produse din import şi cu noii actori din
cadrul pieţei urbane.
Noile realităţi sunt marcate, pe de o parte, de discursul
de supraestimare a calităţii produselor româneşti şi a producătorilor
locali şi, pe de altă parte, de subestimarea produselor
de import şi a intermediarilor. Astfel, produsele de import
sunt considerate de producătorii din Voineşti fără gust, iar
intermediarii sunt anatemizaţi şi responsabilizaţi pentru tot
răul cu care producătorii se confruntă în perioada tranziţiei.
Principalul motiv al conflictului dintre producătorii-vânzători
din Voineşti şi intermediari este însă folosirea abuzivă a apelativului
„de Voineşti“ pentru produsele de import. Pe de altă
parte, utilizarea acestui apelativ pentru merele cumpărate
din Voineşti dezavantajează o parte din producătorii locali
(cei care îşi vând singuri marfa în piaţă) şi îi avantajează pe
alţii (cei care vând marfa direct din gospodărie):
Greu, greu. Deja e o bătălie mare pe tarabe. Sunt ăştia, intermediarii,
au pus stăpânire pe pieţe. Nu ştiţi şi în Obor? E mafia
pieţelor. Ţiganii. Se discută la nivel înalt. Ce? Nu se ştie? Mafia
pieţelor e în fiecare piaţă. Mai ales în Capitală. În toată ţara e
mafia pieţelor. (bărbat, 59 de ani, producător)
116