Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

trebuie acceptat. Ce se întâmplă însă când acel spaţiu devine
îngust, restrictiv? În această situaţie particulară devin
mai evidente raporturile simbolice care se stabilesc, de cele
mai multe ori inconştient, între indivizii forţaţi de configuraţia
oraşelor să stabilească relaţii între ei.
Plecând de la perspectiva lui Augé despre non-locuri, am
căutat să investigăm, printr-un studiu etnografic, relaţiile
interumane şi dinamicile simbolice pe care le adăpostesc
mijloacele de transport în comun. Chiar şi în absenţa intenţionalităţii
acestor relaţii, vom căuta să arătăm că ele
sunt inevitabile şi să aflăm dacă simpla prezenţă a mai mulţi
indivizi într-un spaţiu va declanşa un proces de negociere
simbolică a relaţiilor dintre ei.
Rolul pe care Max Weber îl atribuia sociologiei era acela
de a analiza interpretativ comportamentul şi interacţiunile
umane. Interacţionismul simbolic, una dintre paradigmele
sociologice dominante în secolul XX, afirmă că viaţa socială
cotidiană constă în interacţiuni care se derulează în situaţii
particulare şi operează cu simboluri. Modelul de analiză
al celui mai important reprezentant al acestui curent,
Erving Goffman, se bazează pe metafora dramaturgică şi
paralela cu lumea teatrală, şi generâand astfel una dintre
cele mai originale şi relevante forme ale interacţionismului
simbolic. Studiul pe care l-am realizat se înscrie în tradiţia
metodologică a interacţionismului simbolic, bazându-se în
principal pe observaţie, efort interpretativ şi generarea de
ipoteze de cercetare multiple şi dinamice. Tema lucrării o
reprezintă, aşadar, interpretarea psihologică şi simbolică a
comportamentului şi a interacţiunilor cotidiene care au loc
în mijloacele de transport în comun. Avem de-a face cu un
spaţiu al rutinei, al interacţiunilor cotidiene ritualizate, care
se prezintă ca un prolific material de studiu pentru cercetătorul
preocupat de comun şi cotidian. Studiul are în vedere
generarea unui model explicativ pentru o parte din interacţiunile
amintite, pe lângă generarea de date noi în domeniu
şi de alte ipoteze de cercetare, şi nu deducţia unor concluzii
cu relevanţă statistică.
Ne propunem deci să realizăm o analiză la nivel microsocial,
o analiză interpretativă a interacţiunilor sociale după
59