15.01.2014 Views

Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

compun un întreg, ceea ce ne apropie în limba română de<br />

conceptul de „rânduială“, despre care Constantin <strong>Noi</strong>ca afirmă<br />

că s-a format pe linia termenilor „rost“, „rostire“, derivate<br />

din latinescul „rostum“ care iniţial a fost preluat în limba<br />

română ca rost, în sensul de gură, care „a sfârşit prin a însemna<br />

deopotrivă deschizătură“ 213 . Iniţial un termen concret<br />

care desemna în limba populară şi rostul de la războiul de<br />

ţesut (deschizătura prin care se trece suveica), cuvântul a<br />

căpătat multiple conotaţii denumind în vorbirea uzuală orice<br />

spaţiu privit ca deschizătură: „spaţiul îngust dintre cărămizile<br />

unui zid, dintre ulucii unui gard, dintre scândurile unei<br />

duşumele, dintre ţiglele unui acoperiş, dintre piesele ce trebuiesc<br />

sudate etc., acesta a evoluat spre sensul speculativ<br />

de rânduială, înţeleasă ca ordine a lumii“ 214 . „Ţesătura a fost<br />

întotdeauna un model pentru structură şi ordine («ţesătura<br />

lumii»), după cum zimţii unui fierăstrău şi aşezarea pe rânduri<br />

a cărămizilor şi ţiglelor de pe acoperiş sau a gardurilor<br />

dau o imagine a ordinii“ 215 . Acest din urmă termen a dat<br />

naştere unei familii lexicale bogate care semnifică: ordinea<br />

în şirul numeric (rând), executarea unor operaţii care pun<br />

lucrurile în rostul lor (a rândui sau orândui) pentru a căpăta<br />

sens (sau rânduială), dar şi accepţiunea de destin (orândă).<br />

Spre deosebire de <strong>Noi</strong>ca, în Aventurile unor cuvinte româneşti,<br />

Marius Sala afirmă că „în româna din perioada numită<br />

modernă, rost s-a restrâns la sensul arhaic de «pronunţare,<br />

vorbire»; la Ispirescu găsim: «Această împărăteasă cu rostul<br />

ei blajin, cu purtarea cea cumpătată, se făcu de o iubiră<br />

până şi cumnatele ei»“ şi, prin asociere, de aici derivă sensul<br />

figurat de „regulă, rânduială, căpătăi“ 216 .<br />

În opinia lui Marius Sala, „sensul de «spaţiu, deschizătură»<br />

(la războiul de ţesut sau între două clădiri) este metaforic;<br />

apare şi la gură «deschizătură a unui obiect prin care<br />

iese sau intră ceva»“ 217 . <strong>Noi</strong>ca a preferat termenul „des-<br />

213. Constantin <strong>Noi</strong>ca, Cuvânt împreună despre rostirea românească,<br />

Editura <strong>Humanitas</strong>, Bucureşti, 1996, p. 23.<br />

214. ibidem, pp. 25 – 26.<br />

215. ibidem, p. 27.<br />

216. Marius Sala, Aventurile unor cuvinte româneşti, vol. II, 2006,<br />

p. 197.<br />

217. ibidem, pp. 197 – 198.<br />

247

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!