Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

Petrova: primar, secretar primărie, un proprietar de pensiune,
doi proprietari de case tradiţionale, un proprietar de
casă anii ’70, un proprietar de casă nouă, un cioban.
A doua metodă de cercetare pe care am utilizat-o a fost
observaţia participativă. Deoarece de multe ori există diferenţe
mari între ceea ce spun oamenii şi ceea ce fac, această
metodă ne ajută atât să verificăm datele obţinute de la
localnici, cât şi să realizăm inferenţe suplimentare cu privire
la modul de viaţă, comportamente, practici.
Principalele categorii ale grilei de observaţie au fost:
– folosirea acoperişurilor tradiţionale (din lemn) în două
sau patru ape cu pante repezi;
– folosirea cu generozitate a materialului lemnos;
– folosirea tehnicilor tradiţionale de lucru în lemn: îmbinări
în coadă de rândunică, ornamente la stâlpi şi grinzi;
– folosirea împletiturilor din nuiele;
– existenţa prispelor;
– prezenţa porţilor lucrate în stil tradiţional;
– alte materiale de construcţie folosite;
– proporţia diferitelor tipuri de case în numărul total de
construcţii;
– tipul de construcţii noi: formă, înălţime, aspect exterior,
culori.
Rezultate
Tradiţie versus modernitate
Deoarece cercetarea de teren s-a desfăşurat în două locaţii,
am ales să prezentăm rezultatele comparativ pentru comunele
Budeşti şi Petrova.
Din discuţiile cu localnicii şi din observaţiile proprii, casa
tradiţională maramureşeană este casa din lemn, cu un singur
etaj, cu acoperiş înalt, din şindrilă în patru ape. Forma
casei este de regulă dreptunghiulară, destul de mică, dar
dimensiunile variază. Casa este alcătuită de obicei din două
camere, o tindă şi o prispă (şatră). Acest stil de construcţie
167