Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

totul 8 galbeni. Da Averescu a cheltuit şi el: 25 de porci a tăiat
şi lăutarii au cântat doua zile. Î: Deci tatăl fetei a pierdut şi fata
şi aurul? R: Păi da ce n-a primit şi el, un porc, un televizor, un
CDiu şi nu mai ştiu ce. (R., 52 ani)
Săptămâna trecută a fost nuntă mare la S., cumnata lu’ Fraga,
Gina, l-a însurat pe fi-su. N-ai văzut aşa frumuseţe. Fata a avut
zestre 150 de galbeni, 400 de fuste, un pat, masă, scaune ca
în vitrinele de la Bucureşti, servici de masă, perne de puf. Nici
Fraga şi Jandaru n-au avut ce face şi au aruncat la dar doi galbeni.
(S., 48 ani)
Avem aici o scenă de afirmare politică şi estetică unde toţi
participanţii au de redefinit poziţii în comunitate, cei direct
implicaţi sunt chiar gata să piardă valori în schimbul acestei
reafirmări – femeile însele au de revendicat o poziţie pe
aceasta scenă socială: „la noi mireasa se plăteşte, nu e ca la
români de se dă pe degeaba“.
Câţiva itemi ai circulaţiei de bunuri pot fi reperaţi ca
esenţiali în aceste tranzacţii matrimoniale: fustele (şi accesoriile
– basmalele, şorţurile), banii de aur (mahmudele sau
galbeni), muzica 185 , porcii (vii) şi bineînţeles şi nu în ultimul
rând femeile.
Vom urmări aici două elemente din aceste tranzacţii încercând
să arăt care sunt implicaţiile existenţei lor ca veritabili
actori sociologici (Latour, 1996) la nivel de cultură şi
etnicitate: fustele şi femeile.
Fustele şi frontiera
În registrul simbolicului, căsătoria ca uniune este scena pe
care se materializează credinţele şi practicile rome legate de
puritate. Romi cred, gândesc şi acţionează în virtutea ideii
că partea de sus (de la talie începând) a corpului, metonimic
şi metaforic reprezentată prin gură, este pură, în timp ce
partea de jos, la fel metonimic şi metaforic reprezentată de
185. Muzica live, de exemplu, este un suport esenţial pentru a da un
ritm dedicaţiilor, iar lăutarii pot fi folosiţi ca intermediari pentru a semnifica
afinităţi sau duşmănii între anumiţi membri ai comunităţii.
214