Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

Orice sport de fapt te ajută să îţi cunoşti corpul şi să îţi cunoşti
limitele. Da, îţi cunoşti mai multe părţi ale lui, ca să zic aşa.
Rezistenţa la durere, rezistenţa la efort. Îţi dai seama la un
moment dat. De fapt eu pot să zic că am o comunicare foarte
bună cu corpul meu. Chiar îţi spune de fiecare dată ce şi ce
vrea de mâncare, şi ce antrenament vrea, şi dacă nu vrea antrenament.
Dacă eşti atent, şi eu zic că probabil asta e şi cheia
să nu te accidentezi. De multe ori când eşti obosit te accidentezi.
(Cornel)
Ceea ce distinge însă durerea care apare în sporturile de
luptă de durerea care apare în alt context (de exemplu în
cazul bolii) este faptul că, de cele mai multe ori, ea nu doare.
Durerea este investită cu diferite semnificaţii, în funcţie
de tipul ei şi de rolul pe care îl îndeplineşte pentru sportiv,
şi lipsită, astfel, de valenţele negative pe care le capătă de
obicei.
Am putea spune, fără a greşi prea mult, că durerea, pentru
un luptător, este plăcere. Nu în sensul unui masochism,
ci prin prisma a ceea ce ea înseamnă pentru sportiv. Nu
discut aici semnificaţiile durerii şi implicaţiile ei asupra cotidianului
şi asupra percepţiei corpului, întrucât acestea au
făcut obiectul unui articol separat 140 . Trebuie însă precizat,
pe scurt, că durerea, în sporturile de luptă, este un element
central procesului de învăţare a tehnicilor. Indicator al eficacităţii
şi corectitudinii unor procedee, ea este în acelaşi timp
şi un semnal de alarmă şi o modalitate de a verifica dacă o
tehnică a fost însuşită corect sau nu, sau dacă de la ultimul
antrenament corpul s-a mai schimbat sau nu.
Un exemplu elocvent pentru durerea ca indicator al eficacităţii
unor procedee, dar în acelaşi timp şi ca semnal de
alarmă, identificat şi de Downey 141 , îl constituie strangulările,
pentru sporturile în care sunt permise. O strangulare
circulatorie corectă taie fluxul de sânge care ajunge la creier,
blocând arterele. Într-o primă fază, ea duce la leşin, iar dacă
este menţinută poate provoca şi leziuni la nivelul creierului.
Dacă nu este efectuată corect, o tentativă de strangulare
140. Alexandru Dincovici, „Bataia lasă urme. Corpuri accidentate
şi sporturi de contact“, Revista Societatea Reală, 1, 2010, pp. 89-121.
141. Greg Downey, op. cit.
152