Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

mai bună conservare a tradiţiilor şi a stilului arhitectural, cât
şi la o comunicare mai dificilă între săteni. Dacă în Petrova
comunicarea se realiza foarte uşor pe cale orală datorită
drumului, în Budeşti comunicarea între săteni este mai degrabă
una simbolică. Centrul vieţii săteanului din Budeşti nu
este locul de întâlnire din faţa casei, ci propria gospodărie.
Comunicarea în acest caz se face in mod vizual prin dimensiunea
porţii, respectiv a casei. Cel care avea poarta mai
mare era un om harnic, deci respectat de ceilalţi, deoarece
munca era valoarea principală. Respectul dintre sătenii din
Budeşti este înlocuit în Petrova de relaţiile de prietenie şi de
sociabilitate. Aici casa mare reprezintă un indicator al bogăţiei
acumulate cu sau fără muncă.
Casa monumentală are în primul rând o funcţie simbolică.
Utilitatea sa este foarte asemănătoare cu cea a „camerei
bune“ din casa tradiţională. Camera bună, nelocuită, era
menită doar să primească oaspeţi şi să fie arătată musafirilor.
În camera bună erau depozitate cele mai de preţ bunuri
ale gospodăriei, rezultatul muncii de-o viaţă. Asemănător,
casa cea mare maramureşană îndeplineşte aceeaşi funcţie
cu camera bună. De cele mai multe ori nelocuită, ea reprezintă
rezultatul muncii şi are un rol pur decorativ, simbolic.
Iar dacă nevoia îi duce pe proprietarii săi să se mute în casa
cea nouă, mai construiesc un nivel, o anexă, sau o nouă
casă. (Cazul meşterului de case din Budeşti care construia
o nouă casă cu etaj, în aceeaşi curte cu o casă relativ nouă,
neterminată nici ea, dar locuită.)
Gospodăria difuză
Importanţa gospodăriei în viaţa socială rurală este afirmată
şi de H. H. Stahl: „unitatea ultimă a satului românesc
tradiţional este gospodăria şi nu individul“ (Stahl, 1959),
iar actualitatea acestei idei reiese cel mai bine atunci când
ne referim la termenul „gospodărie difuză“ (Mihăilescu,
1995). Acesta se referă la „recompunerea unor forme de
producţie şi consum între membri ai unei gospodării matcă
(de origine), în condiţii de deplasare sistematică a unora
173