Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

facilităţi igienico-sanitare. A fost invocat şi motivul spaţiului
(suprafaţa mai mare de locuire) în preferinţa pentru casele
noi, chiar dacă majoritatea caselor noi sunt nelocuite sau
nemobilate.
„Nu-s mai bune, da-s mai ieftine. Lemnu-i mai greu de
făcut. [...] Cu BCA împarţi altfel casa. Faci mai multe camere.“
(I.M., lucrător în construcţii)
Materialele folosite pentru construcţiile noi sunt bolţarii,
cărămida, BCA, ţigla, tabla, fierul forjat etc. şi doar parţial
lemnul. Construcţiile noi nu sunt privite neapărat drept cele
mai frumoase din sat, dar cu siguranţă nu displac localnicilor.
Ele reprezintă mai degrabă modernitatea vizavi de tradiţie,
noul faţă de vechi, moda faţă de învechit.
Cum afirmam, în satele maramureşene s-a construit
foarte mult mai ales în ultimii ani. Majoritatea caselor noi au
dimensiuni mari, de multe ori mai mari decât ar fi nevoie,
fără nicio legătură cu stilul tradiţional de construcţie. Pentru
a înţelege cauzele acestui fenomen, trebuie să cautăm explicaţii
dincolo de costurile materialelor de construcţie sau de
rapiditatea de construire.
Casa reprezintă un element central în viaţa rurală. Citându-l
pe Trăilă Cernescu:
Construirea de locuinţe şi anexe gospodăreşti, în care au fost
investite deopotrivă multe resurse materiale, financiare dar şi
un important volum de muncă din partea proprietarilor, a rudelor
şi a meşterilor locali, din localităţile învecinate sau mai
îndepărtate,arată că avem de-a face cu anumite sisteme de
simboluri care nu au fost, sau au fost prea puţin studiate în
satele româneşti, din perspectivă socială. Iar construcţia unei
case trebuie privită dincolo de necesităţile materiale şi funcţionale
ale unei gospodării. (Cernescu, 2000)
Cauzele schimbării
Migraţia
Prima cauză pe care am identificat-o, care se constituie de
fapt într-un fenomen generalizat la nivelul întregii ţări, este
migraţia forţei de muncă în ţările din Uniunea Europeană,
coroborată cu dispariţia economiei locale. Fenomenul a
169