Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

espectiv schimbarea statusului social în cazul migranţilor
supracalificaţi ocupaţi în sectorul secundar. Conceptul fundamental
al studiului este inconsistenţa de status. Am optat
pentru acest cadru de analiză pentru că:
– identitatea socială este reflexia a mai multe statusuri,
uneori congruente, alteori marcate de inconsistenţă;
multidimensionalitatea statusului impune analiza mai
multor poziţii de status simultan şi a relaţiilor dintre ele;
– migraţia implică destructurarea statusului social; anumite
poziţii de status rămân neschimbate, iar altele se
modifică odată cu schimbarea spaţiului de referinţă din
ţara de origine în cea de destinaţie;
– inconsistenţa de status, în anumite contexte de migraţie,
cauzează frustrare şi duce la diverse comportamente
de adaptare.
Am arătat că specificul pieţei forţei de muncă din Italia atrage
migranţi în sectorul secundar, creând premisele subocupării
şi limitând posibilităţile de mobilitate ascendentă. În
cazul migranţilor supracalificaţi, migraţia este urmată de
creşterea venitului, dar şi de scăderea capitalului simbolic,
relaţional, şi de o abruptă deteriorare a statusului ocupaţional.
Nivelul educaţional rămâne constant sau creşte. Astfel,
apar multiple tipuri de inconsistenţă, dintre care am discutat
cu precădere despre două: educaţia înaltă şi ocuparea
în sectorul secundar şi diferenţa dintre ocupaţia din ţară şi
cea din străinătate. Aceste forme de inconsistenţă cauzează
frustrare, aşteptări conflictuale şi comportamente de izolare
sau participare.
Am dori ca acest studiu să fie considerat o bază pentru
viitoare direcţii de analiză a inconsistenţei de status, şi nu
un raport concluziv privind migraţia persoanelor supracalificate
angajate în sectorul secundar. De aceea, vom încheia
nu doar cu o serie de concluzii, ci şi cu întrebări.
– Am observat că, în anumite situaţii din ţara de destinaţie,
migranţii supracalificaţi vor interpreta propria poziţie
socială prin raportare la cel mai înalt nivel de status, în
52