Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

le să implice mai mult decât simplul teritoriu. Astfel, valoarea
alimentară a produselor transformă „locul“ în „origine“
şi teritoriul în terroir. De aceea, în funcţie de contextul de
analiză al acestui subiect sunt folosite expresii ca: „produse/
alimente locale“, produse de terroir, „alimente tipice“, „alimente
regionale“, „alimente de origine locală“ sau „patrimoniu
regional“ sau chiar hibrizi ai acestor termeni care leagă
noţiunile de teritoriu sau local de cultura alimentară 96 .
Merele de Voineşti, un exemplu de produse de terroir
În continuare vom analiza modul în care marketizarea merelor
de Voineşti, ca produse de terroir, a reconfigurat spaţiul
domestic din Voineşti. Care sunt elementele specifice
marketizării produselor de terroir? Care sunt particularităţile
marketizării merelor de Voineşti? Cum a influenţat marketizarea
acestor produse spaţiul domestic şi funcţiile anumitor
obiecte domestice? Cercetarea s-a desfăşurat în Piaţa
Obor în noiembrie 2003, în satul Voineşti în ianuarie 2005 şi
septembrie 2009. Metodele principale de cercetare au fost
interviul semi-structurat, observaţia participativă şi Photo-
Elicitation.
Merele de Voineşti sunt un exemplu de manifestare a
tensiunii global/local. În condiţiile unei concurenţe scăzute
din partea altor zone de producţie pomicolă la nivel naţional,
merele din bazinul Voineşti au căpătat vizibilitate prin
intermediul producătorilor-vâzători din pieţele bucureştene.
Caracteristicile lor gustative şi vizuale, dar şi pricerea vânzătorilor
de a-şi atrage clienţii, le-au adus prestigiul unor produse
locale de calitate. În perioada anilor ’90, deschiderea
graniţelor a marcat intrarea pe piaţa internă a produselor
alimentare de import, ceea ce a generat o concurenţă neaşteptată
pentru produsele locale, inclusiv în sectorul fructelor.
Şocul a fost cu atât mai mare, cu cât regimul naţional-socialist
blocase până atunci orice manifestare a globalizării.
96. Ibid., p.7
114