Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

etnografice diferite, aşa cum unii antropologi consideră că
în cadrul ritului intră şi noţiuni precum social dramas (Victor
Turner), public events (Don Handelman) sau performances
(Richard Schechner). În sfera conceptului de ritual intră numeroase
forme culturale, în care graniţele fiecăreia nu sunt
clar delimitate, aşa cum nici terminologia şi criteriile de clasificare
ale ritului nu sunt omogene“ 227 .
Roy A. Rappaport subliniază că unii autori disting ceremonia
de ritual şi apreciază că deşi ritualul şi unele forme de
teatru se aseamănă în unele aspecte, se diferenţiază esenţial
în altele (întrecerile atletice spre exemplu). Există, de
asemenea, convenţii politice, festivaluri, carnavaluri sau demonstraţii
care prezintă similitudini cu ritualul 228 . În opinia
lui Mihai Coman, „aceste dificultăţi conceptuale derivă din
ambiguitatea structurală a universului ritual: pe de o parte,
aceasta beneficiază de o vizibilitate şocantă (oricine, chiar şi
outsider, poate identifica o manifestare ceremonială) şi, pe
de altă parte, de o obscuritate a semnificaţiilor, descuranjante
pentru un cercetător“ 229 .
Binomul rit–ceremonie a suscitat dezbateri între teoreticienii
care consideră cele două concepte sinonime şi cei care
cred că între cei doi termeni există diferenţe conceptuale.
Cercetători ca Bobby Alexander, Max Gluckman sau Edmund
Leach sunt de părere că ceremoniile ţin de zona laicităţii, a
activităţilor formale cu conţinut laic, în timp ce ritualul se
referă la manifestările care implică fie sfera religioasă, fie
puteri oculte 230 .
Raymond Firth şi Victor Turner oferă o altă perspectivă
asupra diferenţei dintre cei doi termeni. În opinia celor
doi autori, ceremoniile ar trebui să se refere la manifestările
care sunt asociate statului social, în sensul în care
exprimă, confirmă şi consacră ordinea socială, în timp ce
ritul s-ar asocia formelor de comportament religios cu rol
227. Ibidem, p. 43.
228. Idem.
229. Idem.
230. Apud Mihai Coman, op. cit, pp. 54-55.
250