Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

tema identităţii şi a etnicităţii ce au succedat teoriei lui Barth
au impus o viziune mai degrabă suplă, care accentuează
fluiditatea, variabilitatea şi manipularea politică a identităţii,
manipulare care creează la rândul ei identitate (Brubacker
şi Cooper, 2000). Însă aceasta nu înseamnă că anumite elemente,
precum limba, nu sunt dotate cu o anumită permanenţă
şi că ele ies din ecuaţie. T.H. Eriksen (2002) remarca
faptul că în timp ce etnicitatea dă seama de ce se întâmplă
între grupuri, cultura rămâne pertinentă pentru a ne spune
ce se întâmplă în interiorul grupului – fără coerenţă culturală
nu există viaţă socială, spune el. La aceasta, s-ar putea
adăuga constatarea că anumite caracteristici culturale tind
să fie reinvestite sau suprainvestite în contexte de migraţie,
de exil, de război etc. tocmai sub formă de resurse de
grup şi individuale, rezistente la violenţa unui raport profund
de dominaţie. Consider aşadar că trebuie să păstram viziunea
lui Barth, dar cu o anumită nuanţă culturalistă precum
cea propusă de Ericksen şi să punem întrebări de tipul: În
ce condiţii diferenţa devine semnificativă? (Verdery, 1994)
Care sunt concret acele resurse mobilizate pentru a crea
frontiera? Care este permanenţa lor în timp?
Astfel, studiile sociologice şi antropologice întreprinse
asupra grupurilor de gitanos/travellers gypsy/manouches/
romi în ultimii 30 de ani se concentrează asupra mecanismelor
şi elementelor care întreţin frontiera cu societatea
înconjurătoare şi sunt mai puţin preocupate de originile îndepărtate
indiene ale acestora, de exemplu. Ele arată că, de
cele mai multe ori, o identitate culturală (un etos al moralităţii,
concepte şi idei, practici etc.) nu poate fi practic despărţită
de o identitate socială, obţinută prin stigmatizare şi
marginalizare şi prin nevoia de a rezista la aceasta.
Adoptând această perspectivă, ne-a interesat să aflăm în
ce fel frontiera interetnică stabilită în raport cu alte grupuri
de romi şi gagii mobilizează raporturile şi relaţiile de gen,
constituind prin acest mijloc specific o entitate „noi romii“
diferiţi de ceilalţi. Ce înseamnă a fi rom? Cine anume este
sau devine rom şi în ce condiţii? Ce înseamnă pentru gagii
existenţa romilor?
208