Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

negarea sau dorinţa de evadare din această situaţie, indivizii
afişează în aglomeraţie şi comportamente de nervozitate şi
autoprotecţie. Spre exemplu, încălcarea spaţiului intim pare
să determine un ritm specific al respiraţiei, mai alert şi mai
profund ca de obicei.
Am identificat două forme de autoizolare: una spaţială,
atunci când un călător alege zona cea mai puţin populată
dintr-un tramvai/vagon de metrou, şi una pe care am putea
denumi-o (anti)socială, marcată de prezenţa unor indicatori
specifici „recluziunii cotidiene“, precum căştile, telefonul şi
revistele, observabili mai ales în rândul tinerilor. Dispunerea
indivizilor în tramvai pare a urma şi anumite resorturi etni-
ce. Partea din faţă pare consacrată majorităţii, a celor care
creează şi susţin normele dominante. Membrii etniei rome
sunt, de obicei, mult mai prezenţi în partea posterioară a
tramvaiului decât în celelalte segmente. Această observaţie
poate fi pusă în legătură cu eticheta stereotipă de devian-
ţă aplicată acestei etnii. În cazul conflictelor verbale, care
apar frecvent în mijloacele de transport în comun, ne-am
aşteptat să identificăm comportamente de solidaritate etni-
că, specifică minorităţilor, însă nu a fost cazul, în decursul
observaţiei noastre, nici în tramvai şi nici în metrou. Com-
portamente de solidaritate etnică au apărut mai degrabă în
rândul membrilor etniei majoritare. Presupunem că motivele
acestui fenomen sunt mai degrabă culturale şi nu sunt influ-
enţate într-o măsură relevantă de spaţialitatea tramvaiului.
O alta cauză a dorinţei de izolare o constituie „supraîn-
cărcăturile“. Călătorii cu bagaje voluminoase aleg să urce
în partea din spate a tramvaiului întrucât percep spaţiul de
acolo ca fiind mai generos. Totuşi, chiar şi atunci când urcă
într-un tramvai aproape gol, doi călători care cară o cutie
mare de carton, spre exemplu, vor alege segmentul din spa-
te al tramvaiului. În absenţa încărcăturii, alegerea lor va fi,
de cele mai multe ori, diferită. Un posibil motiv este asimi-
larea „supraîncărcăturii“ ca un indicator de status scăzut şi
asocierea sa cu munca fizică, ceea ce indică individului că
locul său cel mai potrivit în acea clipă este în segmentul
posterior (cel pe care îl identificăm cu marginalitatea şi cu
blue collar class).
70