Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

Când intru într-unul dintre locurile frecventate de hipsteri
regăsesc, de fiecare dată, zeci de figuri familiare pe care le
ştiu de 7-8 ani. Cu nouăzeci la sută dintre aceşti oameni cu
care mă salut n-am vorbit niciodată mai mult de „- Ce faci?
- Bine, pe aici“. Multora dintre ei nici nu le ştiu numele. „Socializarea
în club rămîne una destul de superficială. Nu prea
se vorbeşte în termeni de (noi) prieteni şi sau împrieteniri
la aceste evenimente electro. Cine merge într-un club cu un
grup de amici stă împreună cu ei chiar dacă mai întâlneşte
şi alţi oameni cu care schimbă numere de telefon şi socializează“
(Nagy şi Plecadite, 2009, p. 137)
Una dintre trăsăturile de bază ale comunităţii hipsterilor
(care în Bucureşti purtau denumirea mai des întâlnită
de „urbani“), pe lângă negarea propriei „hipsterităţi“ este
obligativitatea prezenţei – a fi prezent într-un loc unde se
întâmplă ceva nou este o datorie, la fel cum pentru o comunitate
religioasă este o datorie să asiste la slujbe. 389
Un hipster n-ar frecventa niciodată reprezentaţiile Teatrului
Naţional pe când un teatru indie ca lorgean theatre
a devenit un loc de care „s-a auzit“ rapid şi care trebuia în
mod necesar frecventat/consumat. O mare parte din publicul
prezent la primele reprezentaţii a fost alcătuită din membrii
acestei comunităţi avidă de evenimentul per se şi mai
puţin de conţinutul său. Acest public constituie un excelent
mijloc de propagare a informaţie word to mouth, prin bloguri
sau, mai nou, Facebook. lorgean theatre are o pagină
pe Facebook unde sunt postate câteva fotografii şi prin care
sunt anunţate spectacolele, dar fără a oferi şi posibilitatea
de participare la ele. Lipsa de informaţii despre teatru a avut
rolul de teasing, similar campaniilor publicitare în care într-o
primă fază sunt prezentate elemente separate şi nebranduite
dintr-un produs, pentru a oferi mai târziu întregul, reprezentat
în cazul lorgean theatre, de spectacolul propriu-zis.
Într-o oarecare măsură, lorgean theatre a fost poziţionat
meet-the-global-scenester-hes-hip-hes-cool-hes-everywhere-894199.
html, 2008.
389. „Attendance at a ritual may be considered a cultural duty“
(Beeman, p. 380, 1993).
346