Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

(ori de câte ori este posibil) pot facilita managementul astmului
şi obţinerea controlului bolii. Reducerea expunerii
la factori de risc pentru pacienţii astmatici îmbunătăţeşte
controlul astmului şi reduce necesarul de medicaţie. Terapia
farmacologică este foarte eficientă pentru controlul
simptomelor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii, însă măsurile
de prevenţie (profilaxie) pentru simptome sau exacerbările
astmului prin excluderea sau reducerea expunerii la factorii
de risc sunt recomandate ori de câte ori este posibil. Exacerbările
astmului sunt cauzate de o multitudine de factori de
risc – triggeri: alergeni, infecţii virale, poluare, medicamente.
Activitatea fizică este unul dintre factorii cei mai comuni
pentru apariţia simptomelor de tip astmatic. Efortul fizic nu
trebuie însă evitat, prevenirea simptomelor se va efectua
prin administrarea unui β2-agonist de scurtă durată inhalator
(alte opţiuni: inhibitor de leucotriene sau cromone) înainte
de începerea exerciţiului fizic“ (GAMA, 2008: 35).
Se constată că oboseala lipseşte din descrierea biomedicală
a simptomatologiei astmului bronşic, ceea ce creează
o discrepanţă cu studiul nostru, de tip antropologic medical,
care indică prezenţa semnificativă a acestui simptom la
eşantionul examinat, aşa cum vom arăta în cele ce urmează.
Câteva cuvinte însă vom spune acum despre metodele
folosite pe parcursul acestui studiu realizat în premieră în
România (prima aplicare integrală a ghidului MINI şi prima
aplicare în astmul bronşic a unei abordări de tip antropologic,
prima aplicare a teoriilor elaborate de G. Canguilhem
şi ale predecesorului său în această direcţie, K. Goldstein).
Metodologia cercetării
Cercetarea pe care am întreprins-o, în ultimele luni, merge
în două direcţii importante: teoretică şi empirică. Cercetarea
teoretică a avut ca scop analiza şi reconstrucţia raţională
a două teorii strâns legate între ele şi pe care le vom
372