Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

Nevoia de asistenţă la domiciliu, apărută ca urmare a îmbătrânirii
populaţiei şi a slabei implicări a statului în consolidarea
serviciilor de îngrijire, a constituit un factor de atracţie
pentru migraţia feminină (Pastore şi Piperno, 2006) 11 .
Selecţia negativă a capitalului uman
Situaţiile de mobilitate ocupaţională descendentă sunt destul
de frecvente la nivelul plecărilor din România, cazurile
migranţilor cu studii superioare angajaţi în sectorul secundar
fiind doar o latură a migraţiei forţei de muncă. Astfel,
conform unui sondaj IMAS, 40% dintre migranţii intervievaţi
în România au afirmat că slujba din străinătate a fost
„oarecum“ sau „mult“ sub nivelul lor de pregătire (IMAS,
2011b). Aceeaşi întrebare, adresată populaţiei generale,
arată că 68% 12 dintre români consideră că cei care muncesc
în străinătate au ocupaţii inferioare competenţelor (IMAS,
2011a). Mai mult de jumătate dintre migranţii intervievaţi
au afirmat că nu au avut o slujbă asemănătoare in Romania
anterior experientei de migratie (59%) şi că nu au incercat
să îşi caute una (69%) (IMAS, 2010b 13 ).
11. Prezenţa femeilor în Italia a crescut treptat, ca urmare a instituţionalizării
reţelelor de migraţie, a regularizărilor şi a eliminării obligativităţii
vizelor în 2002. Teza de doctorat a lui I. Vlase, Le genre dans la
structuration du processus migratoire, este relevantă pentru dimensiunea
genului în analiza migraţiei către Italia.
12. Procentul cumulează răspunsurile „mult“ şi „oarecum“.
13. Pentru eşantionul de migranţi au fost cumulate datele a două
luni de cercetare (octombrie-noiembrie) ca parte a serviciului omnibus.
Secţiunea de migraţie a fost introdusă într-un eşantion proiectat pentru
reprezentativitatea populaţiei adulte din România, la finalul celor două
luni de studiu, rezultând un eşantion de 229 de migranţi.
19