Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

în medicină din 1943. Dat fiind că G. Canguilhem încorporează
o mare parte din teoria goldsteiniană, am pus un mai
mare accent pe scrierile autorului francez şi le-am folosit
pentru a înţelege mai bine experienţa de boală a pacienţilor
astmatici aşa cum este aceasta exprimată în naraţiunile de
boală obţinute prin interviul MINI. Cercetarea empirică se
bazează pe aplicarea unor interviuri calitative realizate pe o
perioadă de cinci luni. Subiecţii provin din mai multe spitale
şi clinici din Bucureşti, unde au fost diagnosticaţi cu astm
bronşic. Eşantionul cuprinde 15 subiecţi (bărbaţi şi femei),
cu vârste cuprinse între 32 şi 75 de ani, aleşi în funcţie de
diagnosticul confirmat de boală, de lipsa unei patologii asociate
de tip cardiovascular sau respirator, precum şi de capacitatea
de a oferi o naraţiune consistentă privind propria
boală, mai ales din perioada de debut şi de trecere de la
„normalitate” la starea patologică propriu-zisă.
Scopul cercetării
Aplicarea teoriei sănătăţii ca normativitate a lui G. Canguilhem,
precum şi a teoriei organismice a simptomelor a lui K.
Goldstein în înţelegerea experienţei de boală trăite la nivelul
corpului, precum şi a strategiilor de coping folosite de pacienţii
diagnosticaţi cu astm bronşic. O atenţie sporită este
vitalismului şi posibilitatea conceperii organismelor nu pe baza modelelor
mecanice şi tehnice, care ar reduce organismul la o maşină, ci
mai degrabă pe baza relaţiei organismului cu mediul în care trăieşte,
supravieţuirii sale reuşite în acest mediu şi statutului său de ceva mai
mult decât „suma părţilor sale”. Canguilhem argumentează puternic în
favoarea acestor poziţii, criticând vitalismul secolelor XVIII şi XIX (şi
politicile sale), dar atrăgând, de asemenea, atenţia împotriva reducerii
biologiei la o „ştiinţă fizică”. El a crezut că o asemenea reducere ar lipsi
biologia de un domeniu potrivit de studiu, transformând ideologic fiinţele
vii în structuri mecanice servind un echilibru chimic/fizic care nu poate
pune în evidenţă particularitatea organismelor sau complexitatea vieţii.
El completează şi modifică aceste critici într-o carte ulterioară, Ideology
and Rationality in the History of the Life Sciences, trad. lb. engl. Arthur
Goldhammer, MIT Press, Cambridge, 1988).
374