Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

integrală a riscurilor
presupuse de renunţarea
la slujba de
acasă, ori cu prudenţă,
păstrându-se
ocupaţia din ţară,
aşa cum arată cazurile
unor profesori
intervievaţi.
Prezenţa unui migrant
în grupul de
prieteni sau cunoştinţe
Acesta este cel care
încurajează plecarea,
îi face prima
ofertă de muncă sau
îi asigură sprijin în
momentul sosirii.
s-a schimbat şi era destul de logic să zic,
să gândesc: Băi, am văzut cum e aici, te
descurci mai greu dar o mai scoţi la vopsea,
hai să încerc în Italia. Adică era la fel de logic
şi la fel de... Şi atunci m-am decis să vin în
Italia (Augustin, inginer/asistent mecanic).
Am început această facultate de psihologie –
pedagogie din Braşov, am studiat doi ani de
zile la facultate, după care am cunoscut un băiat
care era deja aici în Italia. [...] Bineînţeles
că el a tot insitat să vin eu în Italia pentru că el
nu avea niciun interes să se întoarcă înapoi în
ţară. Şi după un an jumate în care am ţinut legătura
telefonic şi venea el de fiecare dată de
sărbători, de Crăciun... Mă suna săptămânal...
Am luat decizia să văd un an de zile cum ar putea
să fie. Am întrerupt serviciul, am întrerupt
facultatea, cei doi ani pe care i-am făcut, şi
am venit aicea ca să fim împreună, nu? (Ada,
învăţătoare / menaj).
Bine nu sunt, nu sunt decât cazuri disperate
[...]. Nu... de la noi din şcoală, ca atare, să zic
cu tot cu învăţătorii, plecaţi din 40 de persoane
sunt şase-şapte, din care s-au întors, nu?
Deci suntem noi acuma, veteranii plecaţi, dar
nu este un fenomen general, deci cazuri disperate
cum al meu, al lu’ S, a lu’ colegul ăla care
tot avea de ţinut copii în facultate, soţia nu
lucra – acuma şi ea e plecată în Spania, şi aşa
mai departe. M-a ajutat colega asta a mea,
prietenă, S. [...] Nu ştiam nimic, şi atuncea ea
m-o aşteptat. Am stat la o rudă de a ei şi apoi
am plecat în Vercelli. Acolo am lucrat prima
oară. Am fost colege 10 ani la aceeaşi şcoală.
(Maria, profesoară de educaţie fizică/asistentă
familială).
Aceste cauze nu diferă de cele asociate migraţiei economice
în general. Într-un studiu realizat în 2003 cu migranţi reveniţi
în România, 79% dintre persoanele intervievate indicau
intenţia de a câştiga mai mult ca principală motivaţie a
migraţiei şi 45% menţionau dorinţa de a avea o slujbă mai
25