Noi culturi, noi antropologii - Humanitas

societăţii, de nivelul şi tipul de dezvoltare al acesteia şi de
structura de clasă 300 .
Într-un studiu de dată mai recentă, Marian Vasile constată,
aplicând schema integratoare a structurii sociale propusă
de Anthony Giddens în situaţia Românei, că forma structurii
sociale actuale este: clasa de sus (upper class), clasa
de mijloc veche (old middle class), clasa de mijloc de sus
(upper middle class) sau clasa de servicii, clasa de mijloc
de jos (lower middle class), clasa muncitoare de sus (upper
working class), clasa muncitoare de jos (lower working
class), cei care se află într-un status care se aşteaptă a se
schimba relativ repede (transient status), adică studenţii şi
şomerii 301 .
Pe de o parte, în societăţile postmoderne, chestiunea stilului
de viaţă este centrală şi unul din factorii de agregare a
noilor „modele“ sociale, pe de altă parte este, de asemenea,
unanim acceptat faptul că în calitate de fiinţă socială, individul
aparţine întotdeauna unor grupuri micro sau macro-sociale.
Se deduce din formularea lui Weber şi din alte definiţii
prezentate aici 302 că stilul de viaţă se află în relaţie cu grupul
de referinţă, concept care, de asemenea, cunoaşte numeroase
utilizări în literatura sociologică.
Conceptul de grup de referinţă a fost vehiculat încă în
1890 de către psihologul behaviorist Wiliam James, care
vorbea, în Principles of Psychology, despre „sinele social
potenţial“ 303 , arătând că acesta se dezvoltă şi este consolidat
cu ajutorul unor grupuri sau indivizi care funcţionează ca
puncte normative de referinţă.
Părintele conceptului de grup de referinţă este considerat
a fi Herbert Hyman, care şi-a propus investigarea definirii
sociale a statusului (The Psychology of Status – 1942),
300. Laureana Urse, „Clase sociale şi stiluri de viaţă în România“, Raport
de cercetare (I), Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Bucureşti,
2003. pp. 17-24.
301. Marian Vasile, „Stratificare socială în România: o analiză de
clase latente“ în Calitatea vieţii, XIX,3-4, 2008, pp. 365-388.
302. Lüdtke şi Schneider, D. Chaney, M. Şerban etc.
303. Apud Bogdan Voicu, „Grup de referinţă“, în Cătălin Zamfir (coord.),
Dicţionar de sărăcie, http://www.iccv.ro/index.php/ro/dictionarsaracie/144-ds-grup,
accesat în 19.04.2010.
274